Așa s-au așezat stelele pe cer, săptămâna aceasta, că în centrul atenției opiniei publice au fost doi ziariști, unul de la Chișinău și altul de la Moscova. Cel puțin aceasta este opinia mea, or pe malul Bâcului niciodată n-a fost lipsă de subiecte, iar dacă acestea mai și lipsesc câteodată, există o temă „actuală” mereu – Maia Sandu, care, orice ar face și oriunde s-ar duce, nu este pe placul cuiva.
Așadar, să începem cu Dorin Galben de la Chișinău care, după doi ani de colaborare cu un post de televiziune de la Chișinău, s-a văzut nevoit să pună punct acestei colaborări pe care, la începuturi, când lansase talk-show-ul politic „Freedom”, punea mare miză: „Am acceptat, pentru că am fost asigurat că voi putea face jurnalism independent, echidistant și corect (…) Am acceptat, pentru că așa o să pot ajunge și în casele oamenilor care nu mă urmăresc pe YouTube sau pe Instagram”. De altfel, inițiativa de a rupe colaborarea a venit din partea postului de televiziune, reprezentanții căruia nu s-au adâncit în etichetări și explicații, dar au rezumat scurt și clar: decizia a fost luată „din considerente de politică editorială și conform valorilor postului TV”. Nu știu dacă autorul talk-show-ul politic „Freedom” și-a mai permis și altă dată să meargă în contradicție cu valorile acestui post de televiziune, dar de data aceasta el a călcat serios pe greblă – nu de alta, dar oricât de deschis ai fi și oricât de pestriță ar fi lumea invitată la emisiunile sale, să mergi tocmai la Londra și să realizezi un produs cu un om mai mult decât controversat (și care, apropo, are destui trubaduri și așa, la Chișinău) este mai mult decât o râvnă profesională. Ce-i drept, la rândul său, Galben a precizat că a suportat toate cheltuielile, începând cu costul biletului și terminând cu cazarea la hotel. În astfel de cazuri, orice om nu poate să nu ia partea cuiva, iar eu nu sunt o excepție. Adică, țin să cred mai mult argumentelor aduse de reprezentanții televiziunii decât lui Dorin Galben, fiindcă încălcarea valorilor postului TV este „pasărea din mână”, iar toate aceste achitări seamănă mai mult cu „cioara de pe gard”…
Cel de-al doilea ziarist care a nimerit în vizorul persoanelor interesate a fost, cu siguranță, celebrul Alexei Venedictov, care a fost invitatul lui Anatol Golea, la același post de televiziune, TV8. Făcând parte din lista „agenților străini”, întocmită de regimul lui Putin, acesta a revenit în Republica Moldova după 13 ani și mie personal mi-a fost interesant să aflu cum Venedictov apreciază ceea ce se întâmplă în țara sa, ce părere are despre război și despre relațiile dintre Rusia și Republica Moldova. Astfel, el a recunoscut că „statutul” său de „agent străin” este unul rușinos și că nici pe departe nu înseamnă că este un erou. Ba dimpotrivă, Alexei Venedictov a recunoscut că nu este la fel de curajos ca Navalinîi sau Politcovscaia, dar face ceea ce face pentru că altfel nu s-ar putea uita în ochii fiului său de 23 de ani. „Eu sunt jurnalist, dar nu propagandist”, a declarat Venedictov. Vorbind despre alegerile din martie, jurnalistul de la Moscova a recunoscut că rezultatele sunt deja cunoscute și aceasta se explică foarte simplu – de 280 de luni, în sondajele realizate de renumitul Centru Levada, Vladimir Putin întotdeauna a fost pe primul loc, cu peste 60 la sută din sufragii. Excepție a făcut doar luna când a fost promovată o nouă reformă a pensiilor – atunci Putin a luat 59 la sută… În ce privește războiul din Ucraina, Venedictov este de părerea că acesta nu poate avea un deznodământ clar și că va mai dura cel puțin doi ani, fiindcă este un război al munițiilor, iar la acest capitol Rusia stă mult mai bine, raportul fiind de 3:1.
Când veni vorba despre Republica Moldova (în cadrul vizitei sale oaspetele de la Moscova a avut întâlniri cu ministrul de Externe, Mihai Popșoi,
și cu Petru Lucinschi), Venedictov a etalat și puțină aroganță, parcă dorind să accentueze că vine de la Moscova, dar nu de la Bișkek. L-a lăudat voalat pe prietenul său Dmitri Kozak, le-a găsit justificare purtătoarei de cuvânt de la Ministerul de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, și ministrului Serghei Lavrov, care aproape zilnic se amestecă în drepturile interne ale Republicii Moldova – „păi, cum poate fi altfel, dar Republica Moldova nu mai este o țară neutră, în războiul dintre Rusia și Ucraina”, iar vizita Maiei Sandu la Paris „ar putea enerva Kremlinul”. În opinia lui, la o escaladare a relațiilor dintre Moscova și Chișinău ar putea aduce și chemarea ambasadorului rus la Ministerul de Externe, pe marginea biroului de votare din stânga Nistrului.
Într-un cuvânt, Putin este „cu un ochi” pe Chișinău și după alegerile din martie relațiile dintre cele două țări nu au de unde să se îmbunătățească. Or, dacă Putin nu este milos cu cetățenii săi, de ce ar fi cu moldovenii?
Text publicat în „Observatorul de Nord”
