Preşedintele Partidului Forţa Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, a câştigat definitiv procesul deschis împotriva Guvernului, obţinând în instanţă obligarea Executivului să organizeze alegeri locale parţiale în 57 de localităţi în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau în care Consiliul local a fost dizolvat.
Instanţa supremă a respins recursul formulat de Guvern şi a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti din 16 martie, favorabilă lui Orban. „Obligă pârâtul Guvernul României la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parţiale locale şi să declanşeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcţia de primar şi pentru Consiliul local în toate circumscripţiile electorale care sunt evidenţiate în situaţia centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă ca fiind circumscripţii electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv Consiliul local a fost dizolvat”, se arăta în decizia Curții de Apel menținută de Instanţa Supremă.
În paralel, Ludovic Orban a depus, în luna mai, la Parchetul General o plângere penală împotriva fostului premier Nicolae Ciucă şi a membrilor Guvernului pentru refuzul acestora de a convoca şi organiza alegeri locale parţiale. „Am ajuns în situaţia de a formula o plângere penală împotriva membrilor Guvernului, pentru încălcarea grosolană a legii, pentru încălcarea Constituţiei şi pentru călcarea în picioare a dreptului de vot, care este fundamentul democraţiei. Am ajuns în acest punct ca urmare a unui lung şir de demersuri publice oficiale, pe care le-am făcut către membrii Guvernului: de la declaraţii politice, declaraţii în Parlament, solicitări publice, până la plângerea prealabilă pe care am formulat-o către membrii Guvernului, prin care le-am solicitat organizarea alegerilor şi am anunţat că, în caz contrar, voi ataca în instanţă. Am atacat în instanţă, am câştigat pe fond. Curtea de Apel a arătat că România este un stat de drept şi că Guvernul este primul care trebuie să respecte legea”, declara Orban, la acea vreme.
Câte localități din România au fost șterse de guvern de pe harta electorală
Conform unei adrese a Autorității Electorale Permanente, înaintată Guvernului în octombrie 2022, pe care o puteți consulta pe AICI, în România sunt cel puțin 51 de localități în cazul cărora sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre comune și orașe în care primarii care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul, fie că au fost condamnați definitiv, fie că au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze, fie că au decedat.
Astfel, în aceste localități mandatul de primar este exercitat interimar de viceprimarii care ajung în această funcție în urma înțelegerilor politice și care au fost aleși pe listele partidelor pentru consiliile locale, nu uninominal.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat la organizarea alegerilor locale parțiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea Consiliului local. Instituția care constată este Prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informează Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor.
Care este situația la Buzău
În județul Buzău sunt două unități administrativ-teritoriale care au rămas fără primari. La Valea Salciei, primarul ales Marian Mușat a demisionat după ce a câștigat un concurs de inspector la Camera de Conturi Vrancea. De asemenea, la Cislău, primarul Dumitru Mitroiu a fost condamnat definitiv, însă, în ceea ce privește această ultimă unitate administrativ-teritorială, în aceeași adresă, Autoritatea Electorală Permanentă comunica următoarele: „Precizăm că, în informarea transmisă de instituția noastră Guvernului în data de 15 iunie 2022, se regăseau trei unități administrativ-teritoriale care, la data prezentei, nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor locale parțiale, respectiv: comuna Mălureni, județul Argeș, comuna Cislău, județul Buzău, și comuna Corni, județul Galați (…) În ceea ce privește situația din comuna Cislău, județul Buzău, respectiv din comuna Corni, județul Galați, vă informăm că, deși Autoritatea Electorală Permanentă nu a primit nicio comunicare oficială de la instituțiile prefectului, potrivit informațiilor disponibile pe Portalul instanțelor de judecată rezultă că în cele două unități administrativ-teritoriale nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor locale parțiale”. De precizat este faptul că la data emiterii respectivei adrese, Dumitru Mitroiu apelase la o cale excepțională de atac a sentinței definitive, proces pe care l-a pierdut ulterior definitiv.
Primarul comunei Cislău, Dumitru Mitroiu, aflat în funcţie din anii ’90, a pierdut definitiv o contestaţie în anulare a sentinței penale prin care a fost condamnat pentru abuz în serviciu. Contestaţia în anulare aflată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti a fost respinsă definitiv pe 18 ianuarie 2023. În noiembrie 2021, primarul comunei Cislău a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare. Aceasta după ce instanța de fond, Judecătoria Pătârlagele, îl achitase atât pe el, cât și pe contabilul-șef al Primăriei Cislău, Nicoleta-Cristina Botan, care la apel a primit aceeași pedeapsă ca și primarul, 2 ani și opt luni închisoare cu suspendare. În esență, condamnarea a survenit după ce un control al Curții de Conturi a descoperit că, pe parcursul anului 2012, Mitroiu a încasat ilegal, alături de viceprimarul de la acea dată, sporuri de vechime și de fidelitate. La scurt timp de la condamnare, prefectul judeţului Buzău a emis un ordin prin care primarul din Cislău era suspendat din funcţie ca urmare a condamnării definitive, însă Mitroiu a formulat o contestaţie în anulare şi a obținut suspendarea deciziei iniţiale. Dumitru Mitroiu a fost profesor de matematică şi a intrat în politică în anul 1990 ca viceprimar al comunei Cislău, funcţie pe care a ocupat-o vreme de doi ani. Ulterior, din anul 1992 şi până în anul 2020, a fost ales în funcţia de primar al comunei pe listele a diferite formaţiuni politice.
La rândul său, Marian Muşat, primar al comunei Valea Salciei aflat la al şaselea mandat, a renunţat la funcţie la fix un an după alegerile locale din 2020. După ce a condus comuna timp de 21 de ani, acesta a plecat la Camera de Conturi Vrancea, unde a susţinut concurs pentru ocuparea unui post de inspector. Marian Muşat a fost ales primar al comunei Valea Salciei în anul 2000. În 2008, 2012 şi 2020, acesta nu a avut contracandidat, fiind deci ales cu unanimitatea voturilor valabil exprimate. Motiv pentru care a propus guvernanţilor să schimbe legea electorală, în sensul în care în localităţile în care există un singur candidat să nu se mai organizeze alegeri, economisindu-se, astfel, banii cheltuiţi pentru ştampile, buletine de vot sau pentru plata personalului din secţiile de votare. Pe lângă funcţia de primar, Muşat a fost şi preşedintele filialei buzoiene a Asociaţiei Comunelor din România.˝
