Nicolae CABEL
* lui Gheorghe Istrate, la 11 mai 2020, pentru o imposibilă aniversare
…pe cer rămas-a brazda vorbei tale
și verbul, sărbătoare-ntre plebei…
noi degustam ideile-n pocale
și-n menuete încuiam femei;
la tronul lor, de aspră încântare,
cu plecăciunea foștilor truveri,
făceam din clipă foc și sărbătoare,
iar spre Eden noi trimiteam vederi,
în care suveran era Cuvântul –
acela bici de tânără iubire;
se-ncăiera cu moartea, neînfrântul,
curat și tandru, dincolo de fire…
cu talpa ta înseninai pământul,
tu, fericit al poeziei mire…
