Administrațiile locale buzoiene: cu mâna întinsă la bugetul de stat, doar mărunțiș din fonduri europene

„Management defectuos al autorităților locale buzoiene în domeniul accesării, la nivelul potențialului real, a resurselor aferente proiectelor cu finanțare europeană”, orientarea cheltuielilor „cu precădere spre asigurarea condițiilor de funcționare a autorităților administrațiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii, asistență socială și în mai mică măsură pentru investiții destinate dezvoltării comunităților locale”, precum și o „fundamentare nerealistă” a bugetelor locale, acestea sunt câteva dintre constatările auditorilor Camerei de Conturi Buzău în urma analizei situației finanțelor publice locale în anul 2021, așa cum reiese din raportul dat publicității de Curtea de Conturi a României la jumătatea acestei săptămâni.

Conform acestui raport, execuția bugetară la nivelul bugetelor locale ale unităților administrativ teritoriale din județ s-a încheiat cu un excedent în sumă de 69,717 milioane lei, față de anul 2020 când execuția bugetară a fost încheiată cu deficit de 44,197 milioane lei. Cu alte cuvinte, cheltuielile efectuate au fost mai mici decât veniturile realizate în cazul unităților administrativ teritoriale astfel că, execuția bugetară aferentă anului 2021 s-a încheiat cu excedent.

În structură, pe tipuri de unități administrativ teritoriale, situația se prezintă astfel: bugetul Consiliului Județean Buzău are ca rezultat un excedent bugetar în valoare de 4,743 milioane lei; bugetele celor două municipii au ca rezultat al execuției bugetare un excedent de 15,039 milioane lei; bugetele celor trei orașe însumează un excedent bugetar de 6,527 milioane lei; bugetele celor 82 de comune au ca rezultat al execuției bugetare un excedent în valoare de 43,408 milioane lei.

„În ceea ce privește excedentul total înregistrat în anul 2021, în sumă de 69,717 milioane lei, la execuția bugetelor unităților administrativ teritoriale trebuie arătat faptul că acesta a fost determinat, în mare măsură de efectuarea unor cheltuieli bugetare sub nivelul resurselor alocate și realizarea unui grad de încasare a veniturilor proprii în procent de 110,67 la sută față de prevederile definitive aprobate.

Analizând datele sintetizate pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare, rezultă următoarele: resursele bugetului local au fost realizate în procent 68,19 la sută raportat la prevederile inițiale iar față de prevederile definitive au fost realizate în procent de 62,68 la sută ceea ce dovedește o fundamentare nerealistă fără a se analiza posibilitățile de procurare a acestor resurse; în cifre nete, pe STRUCTURĂ, valorile cele mai mici ale încasărilor sunt reprezentate de Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanţări (88,371 milioane lei), urmate de Venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri (185,341 milioane lei), iar valorile cele mai mari sunt reprezentate de Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (519,676 milioane lei), urmate de Cote și sume defalcate din impozitul pe venit (362,298 milioane lei) și Subvenții de la alte nivele ale administrației publice (242,113 milioane lei); ca ponderi, pe STRUCTURĂ, cele mai scăzute procente de realizare, față de prevederile definitive, s-au înregistrat la veniturile reprezentând Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanţări (14,74 la sută) și Subvenții de la alte nivele ale administrației publice (42,14 la sută), în condițiile în care cele mai ridicate procente de realizare s-au înregistrat la Venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri (110,67 la sută),Cote și sume defalcate din impozitul pe venit (99,71 la sută) și Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (98,95 la sută)”, se arată în raport.

Scădere a sumelor atrase prin finanțări europene

Rezultatele bune înregistrate cu privire la încasarea veniturilor proprii și cele aferente resurselor alocate de la bugetul de stat au fost, spun auditorii Camerei de Conturi Buzău, de asemenea, de natură a acoperi deficitul înregistrat la veniturilor reprezentând sume primite de la UE în contul plăților efectuate, în cazul cărora gradul de realizare a fost de doar 14,74 la sută. „Față de anul 2020 când gradul de realizare a veniturilor reprezentând sume primite de la UE în contul plăților efectuate a fost de 28,93 la sută, în anul 2021 s-a înregistrat o scădere la 14,74 la sută, situație care scoate în evidență un management defectuos al autorităților publice locale în domeniul accesării, la nivelul potențialului real, a resurselor aferente proiectelor cu finanțare europeană. Încasările au depășit prevederile bugetare inițiale numai la Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și la Cote și sume defalcate din impozitul pe venit, constatându-se o fundamentare nerealistă a prevederilor definitive”, se precizează în raport.

Puțini bani din încasări proprii, cu mâna întinsă la bugetul de stat

Raportul Camerei de Conturi Buzău subliniază că sursele care reprezintă efortul propriu al unităților administrativ teritoriale la constituirea veniturilor, respectiv veniturile proprii din impozite, taxe și alte venituri, reprezintă, ca pondere, doar 13 la sută din totalul veniturilor încasate la bugetul local menținându-se la nivelul celui înregistrat în anul 2020.

„Comparativ cu anii precedenți situația este similară, aportul propriu al comunităților locale la acoperirea necesarului de fonduri nu se situează încă la nivelul resurselor locale posibil a se realiza printr-o administrare eficientă a patrimoniului propriu, funcționarea administrației teritoriale locale fiind susținută în continuare într-un procent semnificativ, prin sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale. Așa cum relevă analiza execuției bugetare pe anul 2021, capacitatea autorităților administrației publice locale de a previziona bugetul și de a avea o execuție liniară este încă influențată semnificativ de resursele alocate de la bugetul de stat sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată și a subvențiilor primite, alocarea acestora fiind de asemenea condiționată de disponibilitatea resurselor bugetului de stat. În concluzie, ca și în anii precedenți aportul propriu al comunităților locale la acoperirea necesarului de fonduri nu se situează încă la nivelul dorit, în continuare în bună măsură funcționarea administrației teritoriale locale este susținută din sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire și sume pentru echilibrarea bugetelor locale. În continuare gradul de colectare diminuat al veniturilor proprii la bugetele locale afectează în mod direct volumul cheltuielilor bugetare care pot fi angajate și utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii locale și cu efecte directe asupra unor deficite bugetare care se înregistrează”, remarcă auditorii financiari.

Cheltuielile de personal, în creștere

Pe de altă parte, volumul total al plăților efectuate în anul 2021 a fost de 1,328.082 miliarde lei, fapt ce a condus la un grad de realizare a execuției bugetare a cheltuielilor de 56,31 la sută, inferior gradului de execuție aferent anului 2020, care a fost de 60,70 la sută, spun auditorii Camerei de Conturi Buzău.

Conform acestora, principala cauză care a influențat nerealizarea execuției bugetare a cheltuielilor (plăților) față de prevederile bugetare definitive o constituie nerealizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și a investițiilor publice. Astfel plățile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au fost efectuate în proporție de 17,92 la sută, „fapt care denotă fie disfuncționalități în fundamentarea prevederilor bugetare, atât la venituri, cât și la cheltuieli, fie în implementarea proiectelor de dezvoltare finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și utilizarea resurselor bugetare pentru secțiunea de funcționare și nu pentru cea de dezvoltare. Execuțiile cu mult sub nivelurile programate ale cheltuielilor de capital, 47,30 la sută, precum și ale cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe, reflectă, la fel ca în anii precedenți, incapacitatea entităților publice de a elabora proiecte viabile, eligibile, pentru domenii prioritare în dezvoltarea economică și socială a comunităților locale”, după cum se precizează în raport.

Comparativ cu prevederile bugetare definitive, se remarcă un grad superior de realizare la cheltuielile de personal (94,75 la sută), la subvenții (93,02 la sută), cheltuielile cu dobânzile (94,56 la sută) și a altor transferuri (95,27 la sută).

„Ponderea cea mai ridicată în totalul plăților efectuate, o dețin Cheltuielile de personal (29 la sută), urmate de Cheltuieli de capital (23 la sută), Cheltuieli cu bunuri și servicii (22 la sută), Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (9 la sută), Asistență socială (7 la sută), Alte cheltuieli
(2 la sută), Transferuri între unități ale administrației publice (3 la sută) și Subvenții (3 la sută). Se observă, din tendința evoluției și structura cheltuielilor efectuate, orientarea cu precădere spre asigurarea condițiilor de funcționare a autorităților administrațiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii, asistență socială și în mai mică măsură pentru investiții destinate dezvoltării comunităților locale. Analiza în dinamică în perioada 2019 – 2021 a structurii principalelor categorii de cheltuieli, arată o evoluție în creștere a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială concomitent cu o scădere față de anul 2019 a cheltuielilor de capital și a transferurilor între unitățile administrației publice locale”, se mai arată în raportul Camerei de Conturi Buzău privind finanțele publice locale pe anul 2021.