Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a lansat o aplicaţie care oferă informaţii despre cum funcţionează sistemul spitalicesc din România. Cu ajutorul acestei aplicaţii, oricine poate vedea numărul pacienţilor trataţi într-un spital, cât durează, în medie o internare sau cum sunt folosite paturile şi resursele.
Aplicaţia poate fi accesată AICI, iar scopul acesteia este ca autorităţile medicale să ia „cele mai bune decizii pentru pacienţi”. Până acum, informațiile oferite de aplicație erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse.
Datele – precum numărul pacienţilor trataţi, durata medie a unei internări, cum sunt folosite paturile şi resursele, precum şi comparaţii între spitale similare – ne arată unde sistemul funcţionează bine şi unde este nevoie de schimbare – se arată în comunicatul Casei de Asigurări de Sănătate.
Datele ar putea ajuta și la o distribuție mai eficientă a pacienților, având în vedere că în unele spitale gradul e ocupare a paturilor este, în medie, 60-50%, marile spitale de urgenţă sunt frecvent supraaglomerate.
Un indicator important este și cel al cheltuielilor. În multe spitale, aproape 80 din bani sunt cheltuiți pentru plata personalului. În aplicație, susține CNAS, toate datele vor fi la un loc iar analiza lor va duce la măsuri mai bune pentru pacienți.
Care este situația în județul Buzău
În județul Buzău, în prezent funcționează șase spitale publice.
- Spitalul Județean de Urgență este o unitate de nivel III, cu 935 paturi în structura aprobată (847 pentru cazuri acute, 63 pentru cazuri cronice și 25 pentru spitalizarea de zi) și luni avea gradul de ocupare de 50%. 89% din normativul de personal este acoperit (176 de medici și 628 de asistenți), pentru care se alocă 53,8% din buget drept cheltuieli de personal. Indicele de complexitate a cazurilor a fost în 2025 de 1,74.
- Spitalul Muinicipal Rm. Sărat este o unitate de nivel IV, cu 419 paturi în structura aprobată (343 pentru cazuri acute, 42 pentru cazuri cronice, 20 de paliație și 14 pentru spitalizarea de zi) și luni avea gradul de ocupare de 61%. 78% din normativul de personal este acoperit (46 de medici și 243 de asistenți), pentru care se alocă 77,5% din buget drept cheltuieli de personal. Indicele de complexitate a cazurilor a fost în 2025 de 1,40.
- Spitalul Orășenesc Nehoiu este o unitate de nivel IV, cu 134 de paturi în structura aprobată (114 pentru cazuri acute, 15 pentru cazuri cronice și 5 pentru spitalizarea de zi) și luni avea gradul de ocupare de 58%. 51% din normativul de personal este acoperit (11 de medici și 59 de asistenți), pentru care se alocă 80,8% din buget drept cheltuieli de personal. Indicele de complexitate a cazurilor a fost în 2025 de 1,20.
- Spitalul de Boli Cronice Smeeni este o unitate de nivel V, cu 47 de paturi în structura aprobată (32 pentru cazuri cronice, 9 pentru paliație și 6 pentru spitalizarea de zi) și luni avea gradul de ocupare de 102%. 85% din normativul de personal este acoperit (10 medici și 59 de asistenți), pentru care se alocă 75,2% din buget drept cheltuieli de personal. Indicele de complexitate a cazurilor a fost în 2025 de 1,74.
- Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca este o unitate de nivel III, cu 850 de paturi în structura aprobată (364 pentru cazuri acute, 115 pentru cazuri cronice și 45 pentru paliație) și luni avea gradul de ocupare de 88%. 83% din normativul de personal este acoperit (40 de medici și 246 de asistenți), pentru care se alocă 74,8% din buget drept cheltuieli de personal. Indicele de complexitate a cazurilor a fost în 2025 de 1,51.
- Spitalul de Căi Ferate Galați – Secția Exterioară Buzău este o unitate de nivel IV, cu 90 de paturi în structura aprobată (80 pentru cazuri acute și 10 pentru spitalizare de zi) și luni avea gradul de ocupare de 53%. 89% din normativul de personal este acoperit (19 medici și 68 de asistenți), pentru care se alocă 75,8% din buget drept cheltuieli de personal. Indicele de complexitate a cazurilor a fost în 2025 de 1,32.
În sistemul sanitar din România, spitalele sunt clasificate oficial în mai multe categorii:
- Categoria I (Nivel foarte înalt): Spitale regionale/județene care asigură servicii medicale complexe. Tratează cazuri critice și grave, având dotări superioare și centre universitare.
- Categoria II (Nivel înalt): Spitale municipale sau județene capabile să deservească regiuni extinse, oferind o gamă largă de specialități medicale.
- Categoria III (Nivel mediu): Spitale care oferă servicii de bază și specialități principale, deservind în general populația din proximitatea localității.
- Categoria IV (Nivel bazal): Spitale care acoperă strict urgențele de bază și îngrijirile pe o rază administrativ-teritorială limitată.
- Categoria V: Spitale specializate pe îngrijiri cronice sau paliative.
Indicele de Complexitate a Cazurilor (ICM), cunoscut și ca „indice case-mix”, este un indicator statistic din sistemul sanitar folosit pentru a măsura diversitatea, gravitatea și resursele necesare tratării pacienților dintr-un spital. În sistemul medical din România, ICM nu are o limită fixă prestabilită (precum 0 și 100). Valorile acestuia variază în practică de la sub 0,5 (cazuri foarte simple/ușoare) până la peste 3-4 (cazuri complexe).
- Valoare ridicată: Indică faptul că spitalul tratează cazuri foarte grave sau complicate, ceea ce implică un consum mare de resurse, costuri ridicate per pacient și necesită personal medical foarte specializat.
- Valoare scăzută: Poate sugera fie că spitalul este axat pe patologii ușoare/intervenții elective simple, fie (în contextul evaluărilor de audit) că resursele alocate sau complexitatea declarată nu reflectă corect realitatea medicală.
