Piața muncii din România traversează o perioadă grea. Companiile au început să reducă angajările, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut considerabil la începutul acestui an.
Ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că numărul locurilor de muncă vacante existente în România în primul trimestru al acestui an a fost de 28.300, în scădere cu 4.300 faţă de perioada similară din 2025.
Situația de la nivel național se reflectă și pe piața muncii din Buzău. Potrivit specialiștilor, există în continuare interes din partea persoanelor care își caută un loc de muncă, dar oferta de angajare s-a redus considerabil încă din 2024, iar situația s-a înrăutățit de la un an la altul.
„Interes există din partea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar oferta de locuri de muncă vacante a scăzut substanţial în anul 2026, şi nu doar la nivelul judeţului Buzău, ci şi la nivel naţional. În aceste condiţii, conducerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă a dat, ca să spun aşa, liber agenţiilor judeţene să organizeze burse doar în situaţia în care există o ofertă consistentă de locuri de muncă vacante. Din păcate, la nivelul judeţului Buzău, numărul locurilor de muncă vacante disponibile zilnic a înregistrat o scădere continuă în ultimii ani. Dacă în anul 2024 aveam, de exemplu, o medie zilnică de aproximativ 200 de locuri de muncă vacante, în anul 2025 această medie a scăzut la aproximativ 100 de locuri de muncă vacante pe zi, iar în anul 2026 scăderea a fost şi mai accentuată. Putem spune că avem o medie de 50-60 de locuri de muncă vacante zilnic”, a declarat pentru „Bursa” directorul adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Sebastian Tarpan.
Cu toate acestea, nivelul angajărilor rămâne relativ stabil, chiar dacă sub media anilor anteriori. În primele trei luni ale anului, judeţul Buzău s-a situat pe locul cinci la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de angajări, după centre economice majore precum Bucureşti, Cluj şi Timiş. Acest lucru indică o piaţă a muncii funcţională, dar aflată sub presiunea unei încetiniri economice generale.
Care este situația la nivel național
În intervalul analizat, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,48%), administraţie publică (1,02%), activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (0,96%), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (0,95%). În plus, circa o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5,7 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,55%.
Totodată, sectorul bugetar a însumat aproape 23% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, în administraţie publică, respectiv în sănătate şi asistenţă socială s-au regăsit câte 2.700 de locuri vacante, iar în învăţământ, o mie de posturi libere.
Domeniile unde au fost cele mai mari tăieri de posturi
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în alte activităţi de servicii (0,17%), respectiv în industria extractivă (0,24%). De asemenea, în tranzacţii imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii s-au înregistrat cele mai puţine locuri de muncă vacante (100, pentru fiecare în parte).
Potrivit sursei citate, în trimestrul I din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice asigurări (-0,41 puncte procentuale) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,38 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, scăderi mai relevante s-au evidenţiat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice asigurări (-700 locuri vacante) şi administraţie publică (500), urmate de cele de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şi transport şi depozitare (400, pentru fiecare în parte).
În schimb, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au consemnat în hoteluri şi restaurante (+0,28 puncte procentuale), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (+0,19 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai relevantă creştere în industria prelucrătoare (+1.200 posturi).
Datele INS relevă faptul că, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai relevante scăderi ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice asigurări (-0,48 puncte procentuale), administraţie publică (-0,36 puncte procentuale), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-0,25 puncte procentuale).
În acelaşi timp, la numărul locurilor de muncă vacante, scăderi mai importante s-au observat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (-1.500), precum şi în administraţie publică (-1.100).
Cele mai relevante creşteri atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au fost raportate în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,14 puncte procentuale, respectiv +500 posturi).
Pe grupe majore de ocupaţii, în primele trei luni din 2026, cele mai mari valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (pondere de 0,65%) şi de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (de 0,58%).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai ridicate valori în rândul ocupaţiilor de specialişti din diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (un număr de 7.800 de locuri vacante), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (cu 4.500 de locuri).
Statistica oficială evidenţiază faptul că, la nivel comparativ trimestrul I 2026 vs trimestrul IV 2025, cele mai importante scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (de -0,12 puncte procentuale, respectiv -400 de locuri vacante), dar şi de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (minus 0,09 puncte procentual, respectiv -1.200 posturi).
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au remarcat în ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,12 puncte procentuale, respectiv +600 de locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (+0,08 puncte procentuale, respectiv +500 locuri).
Raportat la trimestrul 1 din 2025, în primele trei luni din acest an, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,26 puncte procentuale), în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale), respectiv în cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,11 puncte procentuale).
