Tot mai mulți tineri aleg să muncească în străinătate, iar acest trend îi atrage în special pe cei care ies de pe băncile facultății. Astfel, economia rămâne fără forță de muncă calificată. Cei care emigrează sunt tineri activi, atraşi de salarii mai mari şi pieţe ale muncii mai stabile. Numărul celor care au plecat a crescut anul trecut cu 70.000 faţă de 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Specialiştii avertizează că România riscă să rămână fără oameni bine pregătiţi exact în domeniile care susţin dezvoltarea economică.
În ultimul deceniu, deficitul de personal a afectat tot mai multe industrii din țara noastră, pe fondul migrației masive a românilor către țări cu salarii mai mari și un stil de viață diferit. În acest context, tot mai mulți angajatori români au început să aducă muncitori din afara Uniunii Europene, în special din țările asiatice. Prin urmare, 600.000 de persoane lipsesc din piața muncii, ceea ce generează un deficit masiv de personal, pe care angajatorii încearcă să-l acopere cu forță de muncă de pe piețele externe.
La finalul lui 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Și Buzăul se confruntă cu un deficit de personal, motiv pentru care angajatorii fac lunar solicitări pentru import de forță de muncă. Față de 2024, anul trecut s-a triplat „importul de forță de muncă” din țări extracomunitare. În 2025, 272 de angajatori au solicitat adeverințe pentru import de forță de muncă, potrivit ultimelor informații transmise de AJOFM Buzău. Concret, este vorba despre un număr de 2.635 de persoane.
„Lunile cu cele mai multe solicitări de import de forță de muncă au fost luna septembrie (504 persoane), iunie (443) și luna martie (328 de persoane). Lunile cu cele mai puține solicitări de import de forță de muncă din spațiul extracomunitar au fost aprilie (59 de persoane) și august (103 persoane)”, a transmis Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, pentru OPINIA.
Cele mai solicitate meserii
Ramurile de activitate în care nu se mai găsește forță de muncă pe piața buzoiană sunt HoReCa – începând de la bucătar și ospătar până la recepționer și cameristă -, industria grea prelucrătoare (frezori ), construcții – toată gama, care înseamnă zidar, fierar, betonist, finisor – și nu în ultimul rând persoane care să lucreze în agricultură, de obicei, muncitori necalificați.
La nivel național, cei mai mulți străini din afara UE care lucrează în România sunt angajați în construcții, HoReCa (hoteluri și restaurante), transporturi și producție.
La Buzău, cei mai mulți muncitori sunt din Sri Lanka, Bangladesh și Turcia.
Câți bani trimit acasă muncitorii străini
România nu mai este doar o țară care exportă forță de muncă, ci și una care importă muncitori pentru a susține creșterea economică. Ei trimit peste 1,5 miliarde de euro familiilor rămase în țările lor, arată Eurostat.
Un muncitor străin trimite lunar familiei aproximativ 3.000 de lei. Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, spune că angajații străini trimit în țara lor de origine în jur de 85% din salariu. „Din studiile noastre am observat că aceştia trimit undeva la 85% din salariu în ţara de origine, ei reuşind cumva cu ajutorul alocaţiei de hrană şi pentru că angajatorii le plătesc chiria să se întreţină cu o sumă destul de mică în România”, a precizat ea.
Potrivit datelor oficiale, muncitorii străini care lucrează în România au trimis în țările natale 920 de milioane de euro în primul semestru al anului 2025, cu 23% mai mult decât în perioada similară din 2024.
În schimb, românii care lucrează în străinătate au trimis peste 2 miliarde de euro în primele șase luni ale anului trecut, o scădere cu 15% față de aceeași perioadă a anului 2024. Această tendință contrastează cu creșterea sumelor trimise de muncitorii străini din România, subliniind dinamica economică diferită între cele două grupuri.
Guvernul vrea să schimbe legile privind acceptarea străinilor la muncă în România
Guvernul vrea să modifice legislația privind muncitorii străini din România, iar în acest sens se poartă acum dezbateri publice cu federațiile patronale, cu agențiile de plasare, cu organizații neguvernamentale și cu alte instituții. În ultimii zece ani, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în România a crescut de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022-2025. Pentru acest an a fost stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.
Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit în acest sens, în 15 și 16 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, dezbateri publice pe marginea proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Reprezentanții instituțiilor care au inițiat proiectul și cei ai organizațiilor care au participat la dezbateri au analizat propunerile referitoare la următoarele aspecte ale proiectului pentru care a fost organizată dezbaterea publică:
Crearea WorkinRomania.gov.ro, platforma unică națională prin care Guvernul va gestiona în mod transparent, sigur și digitalizat, accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, asigurând fluxul de comunicare între autorități;
Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare” aprobată prin Hotărâre de Guvern și actualizată semestrial pe baza datelor ANOFM/INS și a consultării cu partenerii sociali, serviciile specializate de plasare fiind corelate cu această listă;
Instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale;
Standardizarea contractelor: contractul de prestări servicii (agenție–angajator), contractul de plasare tripartit (agenție–angajator–lucrător), inclusiv în limba română și într-o limbă înțeleasă de lucrător; contractul de muncă (angajator–lucrător);
Instituirea principiului „angajatorul plătește” prin care se interzice solicitarea decomisioane/taxe/garanții/ depozite de la lucrători, asigurându-se astfel alinierea la standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE.
