Buzăul și Râmnicul, libere de păcănele?

Primarii municipiilor Buzău și Râmnicu Sărat, Constantin Toma și Sorin Cîrjan, răspund afirmativ provocării lansate de președintele organizației județene a Partidului Social Democrat, deputatul Romeo Lungu, de a interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe raza orașelor pe care le conduc.

Provocarea lui Lungu vine după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, act normativ care prevede, printre altele, consolidarea rolului autorităţilor locale în ceea ce priveşte autorizarea jocurilor de noroc. Potrivit documentului, consiliile locale vor stabili o taxă locală anuală, iar spaţiile destinate jocurilor de noroc vor trebui autorizate în baza politicilor locale. Totodată, consiliile locale pot decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale se pot desfăşura activităţi de jocuri de noroc.

„Este timpul să scoatem jocurile de noroc din orașele noastre. Jocurile de noroc au devenit o problemă serioasă pentru multe familii din județul Buzău. În spatele acestor activități sunt dependență, datorii și situații care afectează stabilitatea familiilor și viitorul copiilor. Efectele se văd în comunitate și nu pot fi ignorate. Astăzi, autoritățile locale au instrumentele legale pentru a decide dacă permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Consiliile locale pot adopta hotărâri clare în acest sens, iar primăriile pot condiționa sau refuza autorizarea. Solicit primarilor și consilierilor locali din municipiile Buzău și Râmnicu Sărat, dar și din restul județului, să inițieze și să voteze hotărâri pentru eliminarea jocurilor de noroc din interiorul orașelor și comunelor. Dacă operatorii doresc să își continue activitatea, o pot face în afara zonelor urbane, pe cheltuiala proprie, fără a afecta viața comunității. Voi susține orice inițiativă administrativă sau legislativă care are ca obiectiv limitarea sau eliminarea acestui fenomen din județul Buzău. Comunitățile noastre merită un mediu sigur, stabil și orientat spre dezvoltare sănătoasă. Este momentul unei poziții clare și al unei decizii asumate”, a scris pe Facebook deputatul Romeo Lungu.

În anul 2025, potrivit unui răspuns al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pentru „Agerpres”, la nivelul judeţului Buzău erau înregistrate 89 de entităţi care desfăşurau jocuri de noroc.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, susţine că ar fi dat deja în lucru un proiect de hotărâre care să interzică păcănelele pe raza municipiului Buzău.

„În acest moment am dat spre întocmire un proiect de hotărâre a Consiliului Local privind desființarea tuturor caselor de pariuri. După care va avea perioada legală de dezbatere publică. Ce e ciudat? Parcurgem etapele legale”, este răspunsul lui Toma unei interpelări de pe platforma Buzău City Report.

La rândul său, primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, a declarat pentru OPINIA că îmbrățișează inițiativa deputatului Romeo Lungu:

„Am luat în calcul mai demult o asemenea inițiativă. Acum, când legea ne-a oferit această oportunitate, vom acționa în consecință. Mai târziu, când legea va pune ordine în acest domeniu care acum este scăpat de sub control, poate că această activitate își va găsi locul, dar în niciun caz ca acum, când a inundat și a sufocat localitățile țării”, ne-a spus Cîrjan.

Primii pași

Sălile de jocuri de noroc ar putea dispărea din unele orașe din țară. Mai multe primării au anunțat, în ultimele zile, că vor propune în consiliile locale interzicerea acestor activități.

La Slatina, de anul viitor, aceste săli ar urma să rămână fără licențe de funcționare, în timp ce la Iași primarul ia în calcul mutarea lor la periferia orașului. Licențele de funcționare ale sălilor de jocuri erau obținute exclusiv de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Dar, prin noua ordonanță de urgență adoptată zilele trecute, primarii vor avea la dispoziție autorizațiile de funcționare. Fiecare va putea decide interzicerea sau menținerea jocurilor de noroc în localitate, fără implicarea autorităților de la București.

Industria jocurilor de noroc a ajuns să domine multe dintre orașele țării. Numai anul trecut, conform Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în România veniturile din jocuri online au fost de peste 11,5 miliarde de lei. La clasicele păcănele s-au înregistrat încă 5,7 miliarde de lei, iar pariurile în cotă fixă au generat aproape 915 milioane de lei. La nivel național există 95 de operatori care administrează 45.663 de aparate de joc. Cele mai multe sunt în București, unde străzile sunt împânzite de săli de joc. Primarul Capitalei a declarat că, înainte de o eventuală decizie, vrea să vadă ce impact bugetar are această industrie pentru București.

România a încasat din taxele și impozitele aplicate acestei industrii 900 de milioane de euro doar în 2024. Potrivit celor de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, pentru 2025 statul ar urma să încaseze aproape 1 miliard de euro. Motiv pentru care unii edili ezită să ia o decizie în privința sălilor de jocuri din orașe. Au anunțat, în schimb, că vor interzice aceste săli primarii din Rădăuți, Brăila, Ploiești și Turda. Iar la Motru, în județul Gorj, primarul ia în calcul mutarea lor la periferia orașului sau într-o zonă special amenajată.

Între timp, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea vârstei minime de acces în săli de jocuri de la 18 la 21 de ani. Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaților, for decizional.

Organizația județeană a Uniunii Salvați România a anunțat, marți la prânz, depunerea unui proiect de hotărâre în Consiliul Municipal prin care se solicită interzicerea jocurilor de noroc în spații fizice pe teritoriul municipiului. „Proiectul a fost depus ieri (luni, n.r.) și reprezintă un pas esențial în protejarea comunității de efectele devastatoare ale acestei industrii”, se arată într-un comunicat de presă al USR Buzău, semnat de președintele formațiunii, consilierul municipal Florin Drăgulin.