An agricol fără secetă la Buzău? Rezerva de apă din sol, la cel mai bun nivel din ultimii ani

După ani de secetă, România intră în primăvară cu rezerva de apă aproape de nivelul optim, iar fermierii se pregătesc de producții record. Ploile și episoadele de zăpadă din această iarnă au fost de bun augur pentru agricultura românească; rezerva de umiditate din sol s-a refăcut. Este prima iarnă, după mulți ani, în care nu mai există nicio zonă cu deficit de apă.

În aceste condiții, fermierii se așteaptă la recolte mari, dar, culturile mai au de trecut un hop, dacă vor apărea înghețuri târzii.

Sudul țării s-a numărat printre cele mai afectate zone de secetă în ultimii ani, inclusiv iarna. Ploile nu au putut compensa episoadele de căldură extremă, iar solul s-a uscat treptat în adâncime. Acum însă, ploile din toamnă și ninsorile din ultimele două luni au ajutat pământul.

2021, cel mai bun an pentru agricultura buzoiană

Dacă 2021 a fost anul producțiilor remarcabile și cel mai bun din agricultura buzoiană, în anii care au urmat, Buzăul a fost printre cele mai afectate județe de secetă. În 2022, județul nostru a fost afectat de o secetă pedologică puternică, atunci a plouat de opt ori mai puțin decâr ar fi trebuit. În 2023, fermierii s-au confruntat cu aceeași  secetă pedologică puternică, iar cultura de grâu a fost afectată. Nici în 2024 nu s-a schimbat ceva, iar fermierii buzoieni au fost despăgubiți pentru zonele calamitate de secetă din Buzău. Anul trecut, producțiile au fost bune comparativ cu anii anteriori, iar 2026 se preconizează a fi mai bun, potrivit specialiștilor, iar fermierii speră ca volumul obținut anul trecut să fie depășit în acest an la rapiță și grâu.

 „Este prima iarnă din ultimii șase ani în care nu avem zone cu deficit de umiditate pe întreg teritoriul din România. Am avut ierni, cel puțin 2024 și 2023, în care în sudul României, inclusiv pe perioada sezonului de iarnă am avut deficit de umiditate cu care s-a intrat în primăvară”,  susține Daniel Alexandru, reprezentantul departamentului de agrometeorologie al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Fermierii așteaptă producții mai bune decât anul trecut

Pentru grâu, rapiță și orz, apa este esențială până în mai, când începe coacerea, iar fermierii cred că rezerva actuală din sol este suficientă. Așadar, se așteaptă la recolte mai mari decât cele de anul trecut, când la grâu, de pildă, am atins un record de producție, de 13 milioane de tone.

Amintim că seceta severă din vara anului 2025 a provocat pierderi însemnate în sectorul agricol, afectând mii de hectare de porumb și floarea-soarelui. Potrivit autorităților, suprafețe extinse de terenuri cultivate au fost complet sau parțial compromise, iar impactul cel mai mare a fost resimțit de fermierii din sud și sud-estul țării.

Rezerva de umiditate din sol, pe profilul 0–100 cm, în cultura grâului de toamnă se va situa în următoarele zile la valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie pentru intervalul 28 februarie – 6 martie. Izolat, în nord-vestul Banatului și vestul Crișanei se semnalează deficite de apă în sol, corespunzătoare unei secete pedologice moderate.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă prezintă, la Buzău, valori satisfăcătoare, aproape de optim.

Culturile de toamnă și speciile pomi-viticole se vor afla predominant în repaus vegetativ. În culturile înființate în epoca optimă, starea de vegetație se menține bună și medie, în timp ce în semănăturile tardive uniformitatea și vigurozitatea plantelor sunt evaluate la nivel mediu și slab.

Din punct de vedere fenologic, grâul și orzul de toamnă se află în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia și înfrățire (15–100%), iar rapița parcurge dezvoltarea aparatului foliar (7–12 frunze) la nivel național.

În plantațiile pomicole și viticole se menține repausul biologic, însă la soiurile timpurii de sâmburoase pot apărea începuturi de umflare a mugurilor de rod, în special pe versanții cu expoziție sudică. Spre finalul intervalului analizat, pe fondul unui regim termic mai ridicat decât mediile multianuale, sunt posibile reluări lente ale proceselor fiziologice de creștere și dezvoltare, îndeosebi în zonele de câmpie.

În aceste condiții, specialiștii recomandă efectuarea controlului biologic pentru evaluarea vigurozității plantelor și a potențialului de înfrățire, monitorizarea evoluției mugurilor de rod în plantațiile pomi-viticole, aplicarea fertilizărilor faziale cu azot și potasiu la culturile semănate în epoca optimă și continuarea lucrărilor de întreținere în vii și livezi.

Per ansamblu, condițiile agrometeorologice permit desfășurarea lucrărilor agricole de sezon în bune condiții în aproape toate regiunile țării.

„2026 va fi, mai degrabă, ca un an de consolidare decât ca unul de revenire spectaculoasă. Este adevărat că din punct de vedere agronomic premisele sunt mai bune și există șanse reale pentru producții peste media ultimilor ani, însă contextul economic rămâne fragil. Fermierii vin după trei sezoane dificile, cu presiune pe lichidități și cu un nivel ridicat de îndatorare, iar prețurile cerealelor nu susțin, cel puțin deocamdată, o refacere rapidă a marjelor”, susține Florin Radu, director general Agroland Business.

Este un început bun și pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, care se seamănă în primăvară, doar că evoluția lor depinde de cât de secetoasă va fi vara. De asemenea, după mulți ani în care porumbul a fost evitat de către fermieri din cauza secetei, 2026 ar putea fi anul care va aduce o schimbare. Mulți fermieri se gândesc deja să revină la porumb, pe fondul unei rezerve bune de apă în sol.

Îngrijorări legate de prețul cerealelor

Pe de altă parte, anul agricol 2026 se anunță unul plin de incertitudini pentru fermierii români, în ceea ce privește prețul cerealelor. Dacă rapița pare să își păstreze statutul de „vedetă” a sezonului, grâul și orzul ridică serioase semne de întrebare, în contextul unor prețuri deja scăzute și al unei presiuni anticipate la recoltă.

După experiențele recente marcate de volatilitate, blocaje logistice și variații bruște de preț, fermierii par tot mai conștienți că simpla obținere a unei producții bune nu mai garantează și profitul. Diferența o face momentul valorificării și capacitatea de a gestiona riscul comercial, potrivit agrotv.