Consiliul Județean, între marea provocare a drumului la Vulcani și Varianta Vernești, restanța pe 2025

Construirea autostrăzii A7, care leagă Moldova de București, a dat ocazia autorităților județene să profite de o astfel de oportunitate pentru implementarea unui proiect independent, care presupune construirea unei șosele, variantă ocolitoare, pentru preluarea traficului de pe Drumul Național 10, spre și dinspre Nehoiu-Siriu-Brașov. Primul pas a fost făcut, în sensul contractării studiului de fezabilitate.

Și lucrurile s-au oprit. Totuși, opinia publică luase la cunoștință despre un anume model de adminstrație publică, atunci când autorități locale, județene, factori politici și instituții de specialitate iau decizii în favoarea comunităților. Pentru finanțare, au fost deja promovate proiectele de hotărâre, adoptate atât de Consiliul Județean Buzău, cât și de Consiliul Local Vernești, în baza cărora să fie identificat capitolul de finanțare, printr-un Program Operațional de Transport(2021-2027), dar și o variantă prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ultimele informații legate de parcurgerea etapelor pentru finanțare par să indice reluarea calculelor pentru plățile către consultanții tehnici.

Pe parcursul anului 2025, instituția Consiliului Județean Buzău a accesat și derulat câte un proiect nou aproape la două săptâmâni, la care s-au adăugat investițiile multianuale. Cele mai multe dintre acestea au fost implementate pe segmentul de Sănătate. Spitalul Județean de Urgențe a fost, de altfel, beneficiarul celor mai multe proiecte de investiții, fie că a fost vorba despre reabilitări structurale și eficientizări privind consumul energetic, fie investiții pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale, sau infuzii financiare pentru retehnologizări și asimilare de tehnică medicală la standarde internaționale. Repunerea în funcțiune a Spitalului de la Pârscov, ca secție externă a Spitalului Județean de Urgențe, sau recalibrarea și modernizarea Unității medicale de la Smeeni, sunt alte două exemple de investiții pentru reabilitarea și emanciparea sistemului public de sănătate.

Investițiile pentru reabilitarea infrastructurii pe Învățământ au vizat unitățile din aria de competență, exclusiv cele din administrarea Primăriei Buzău. Pentru anul 2025, Consiliul Județean Buzău a orientat investiții importante către zona de învățământ special, cu cinci proiecte importante, între care eficientizarea Liceului Special pentru copii cu deficiențe auditive, eficientizarea Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă din municipiul Râmnicu Sărat, dar și amenajarea unei baze sportive pentru nevăzători și o sală multifuncțională pentru persoane cu dizabilități, un obiectiv unicat la nivel național.

Investițiile pe fonduri europene au acoperit, în principal, necesitățile pentru modernizarea infrastructurii rutiere județene, cea mai însemnată dintre acestea fiind reabilitarea drumului spre comuna Bisoca, începând de la joncțiunea cu DJ 203K, Mânzălești. Alte două mari proiecte sunt în etape diferite de accesare a programelor europene, primul fiind cel pentru continuarea modernizării drumului județean DJ 203K, de la Podul Muncii (Mânzălești), până la Plaiul Nucului (Lopătari) un proiect aflat în faza de adjudecare a contractului de execuție, precum și cea de-a doua etapă, reabilitarea tronsonului Plaiul Nucului – Nehoiu, care va face joncțiunea cu Drumul Național 10B, acesta fiind și momentul realizării unui inel turistic prin care Valea Buzăului va fi conectată cu Valea Slănicului, de la Nord la Sud.

Pentru noua conducere a Consiliului Județean, marea provocare va fi implementarea proiectului pentru reabilitarea și modernizarea drumului care facilitează accesul la rezervația naturală Vulcanii Noroioși. Tronsonul de drum, chiar dacă pe o lungime de numai 14 kilometri, presupune asumarea unor lucrări de complexitate ridicată, ceea ce face apel la profesionalismul constructorului, dar la fel de importante vor fi demersurile autorităților județene, care vor trebui să identifice soluții pentru deblocarea sumelor, de la, bugetul statului, care să acopere cheltuielile considerate neeligibile, care vor depăși 30 de milioane de euro.