VIDEO / Un singur magistrat buzoian a semnat „scrisoarea celor 700”

„Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, este mesajul transmis joi seară de 178 de judecători și procurori – o mică parte dintre ei pensionari – care se declară solidari cu magistrații care au făcut dezvăluirile din documentarul Recorder. Vineri, la orele serii, numărul semnatarilor ajunsese la aproape 700, iar printre ei se regăsește numele unui singur magistrat buzoian, Corina Tudorache-Stroe, prim-procuror al Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

În mesajul lor, publicat pe rețelele de socializare, judecătorii și procurorii spun că „tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”.

„Subsemnații, judecători și procurori,

Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru Judecători și Secția pentru Procurori (ale Consiliului Superior al Magistraturii, n.r.), facem următoarele precizări.

Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.

Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată într-o postare distribuită pe Facebook de procuroarea Alexandra Lăncrănjan, cea care l-a anchetat pe Liviu Dragnea în dosarul „Tel Drum”.

Documentarul Recorder

Documentarul „Justiție capturată” a fost publicat marți seară de către Recorder pe canalul propriu de YouTube. Filmul este o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu politicienii”.

În documentarul Recorder au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel București, care au vorbit sub anonimat.

Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, a spus că s-a ajuns ca interpretarea exagerat formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”: „Am ajuns să reinventăm Dreptul”, a spus Sandu, care a afirmat că „eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Masacrarea ideii de justiție, a spus Sandu, îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni.

Mărturiile acestora au provocat reacții dure ale Curții de Apel București și ale Consiliului Superior al Magistraturii.

„Situația la care s-a ajuns e mult prea gravă”

În documentarul „Justiţie capturată”, Laurenţiu Beşu a făcut dezvăluiri despre fapte petrecute la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu. „Deja s-a ajuns prea departe. Judecătorul ce trebuie să fie? Un om puternic, corect, cinstit, care să nu fie influențat de alte zone, persoane, situații, iar noi am ajuns să nu putem spune o opinie critică pentru că ești supus riscurilor să fii pedepsit într-o formă sau alta. Această stare de fapt nu poate să continue. Situația la care s-a ajuns e mult prea gravă ca să nu vorbească nimeni despre ea”, a spus Beșu în interviul său.

Curtea de Apel București (CAB) a respins acuzațiile formulate de Laurențiu Beșu în documentarul Recorder. Inițial, într-un comunicat de presă, CAB a precizat că afirmațiile acestuia „denigratoare și fără acoperire faptică”. De asemenea, CAB a mai spus că judecătorul a fost ofițer la „doi și-un sfert”, referindu-se la serviciul de informații al MAI. Mai mult, Curtea de Apel București susține că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional și că de fapt acesta încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului”.

Discurs manifest: „Suntem terorizați pur și simplu”

La începutul conferinței de presă susținută la Curtea de Apel București în contextul scandalului iscat de documentarul Recorder, Raluca Moroșanu a surprins pe toată lumea în momentul în care a început să vorbească.  „Suntem terorizaţi pur şi simplu, cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu cealaltă parte ce vor face, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea. Aşa ca paranteză – nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la <Doi şi un sfert>, nicăieri. Am fost toată viaţa mea magistrat Colegii din ţară mă cunosc, pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani. Şi ei vor şti că nu mint, dacă nu-l cred pe colegul Laurenţiu, măcar să mă creadă pe mine. Atâta am putut spune”, a adăugat Raluca Moroșanu, după ce s-a prezentat.

Asociații de breaslă, solidare cu magistrații  care au vorbit cu Recorder

Trei asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor din România îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care „înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol”.

„Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a <rezervei>, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept (…) A-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii”, afirmă magistraţii. Asociaţiile amintesc că Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a cerut României, „în mod repetat şi ferm”, să introducă „reguli clare care să permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate fără teama represaliilor”, iar această recomandare „nu poate fi ignorată”.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, consecvente principiilor după care au funcţionat încă de la înfiinţare, îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol”, se arată într-o postare pe Facebook a acestor organizaţii.

Sursele citate menţionează că Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a cerut României, în mod repetat şi ferm, să introducă reguli clare care să permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate fără teama represaliilor, iar această recomandare nu poate fi ignorată. „Solicităm autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare. Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a <rezervei>, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără. Or, a-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii”, afirmă magistraţii.

Potrivit acestora, orice procedură disciplinară iniţiată „exclusiv” pe motivul unor opinii critice exprimate public este contrară independenţei magistraţilor, care nu cer imunitate pentru ei înşişi, ci independenţă pentru justiţie. „Cerem Consiliului Superior al Magistraturii să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii. Societatea are dreptul să cunoască adevărul despre disfuncţionalităţile din justiţie, iar magistraţii care îndrăznesc să vorbească nu trebuie transformaţi în ţinte, ci recunoscuţi ca apărători ai interesului public. Orice altă abordare înseamnă întoarcerea la practicile unui sistem închis, opac şi vulnerabil la influenţe externe”, precizează sursele citate.

Cele trei organizaţii ale magistraţilor solicită Guvernului şi Parlamentului României adoptarea unui cadru legal specific care să confere judecătorilor şi procurorilor calitatea şi întreaga protecţie de avertizori de integritate, deoarece magistraţii care semnalează, în interes public, încălcări ale independenţei justiţiei sau ale statului de drept „trebuie să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de represalii, fie ele disciplinare, administrative, profesionale sau de altă natură”.