După Colegiul Medicilor Buzău, a venit rândul membrilor filialei buzoiene a sindicatului „Sanitas” să ia atitudine vizavi de valul de ură împotriva cadrelor din sistemul sanitar din Buzău, în special al celor din Spitalul Județean de Urgență, și cu precădere către cei care activează la Unitatea de Primiri Urgențe.
Spre deosebire de cadrele din Colegiul Medicilor, care au semnalat problema și au cerut protecție legală în fața celor care îi agresează psihic prin postări pline de ură și prin amenințări pe rețele sociale, sindicaliștii buzoieni fac un pas înainte și dau publicității un document prin care cer direct autorităților centrale să ia măsuri concrete pentru protejarea corpului medical de amenințări și de cuvinte grele.
Intitulat, puțin forțat, „Interpelare Parlamentară” – acest instrument democratic fiind apanajul deputaților și senatorilor, care pot solicita miniștilor explicații asupra politicii guvernului pe anumite chestiuni generale ori punctuale –, documentul este adresat președintelui Camerei Deputaților, ministrului Culturii și președintelui Consiliului Național al Audiovizualului și are ca obiect „necesitatea modificării legislației privind competențele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) pentru a include presa online, în contextul proliferării mesajelor instigatoare la ură împotriva personalului medical și din asistență socială”.
Iată care este conținutul mesajului sindicatului „Sanitas” Buzău:
„Sindicatul Sanitas Buzău, organizație reprezentativă a personalului medical, medico-sanitar și auxiliar din sistemul sanitar public și de asistență socială al județului Buzău, vă adresează prezenta interpelare în urma unui eveniment tragic petrecut recent la nivel local – cazul unui medic care, după ce a fost ținta unor atacuri online agresive și instigatoare la ură, a suferit o decompensare emoțională severă ce a condus la un sfârșit tragic, eveniment aflat în prezent în curs de clarificare medico-legală. Acest eveniment nu este unul izolat, ci evidențiază un vid legislativ grav:
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu are în prezent competență de reglementare și sancționare în ceea ce privește conținutul publicat în presa online, inclusiv pe platformele care se autointitulează <publicații locale> și funcționează exclusiv în mediul digital;
Lipsa de responsabilitate și de control asupra acestui tip de conținut favorizează propagarea urii, defăimării și hărțuirii publice la adresa personalului medical și din asistență socială, adesea fără ca persoanele vizate să poată beneficia de un mecanism rapid de protecție.
Într-o societate democratică, <libertatea de exprimare> prin comentarii venite din partea unor persoane ale căror intenții nu pot fi decelate, nu poate fi folosită ca instrument de distrugere a reputației și sănătății mintale a celor care își desfășoară activitatea cu devotament în slujba comunității.
În acest context, solicităm următoarele:
- Să ne comunicați dacă Ministerul Culturii și Consiliul Național al Audiovizualului intenționează să propună o modificare a Legii audiovizualului, astfel încât instituția să poată exercita competențe de monitorizare și sancționare și asupra conținutului publicat de entitățile media online și a comentariilor referitoare la viața privată a persoanei sau care fac referire la trăsăturile fizice ale acesteia.
- Să precizați ce măsuri imediate pot fi adoptate pentru a preveni și sancționa publicarea mesajelor instigatoare la ură, a atacurilor defăimătoare și a hărțuirii online, mai ales atunci când acestea vizează personalul medical și din asistență socială.
- Să ne informați dacă există sau se intenționează crearea unui mecanism interinstituțional (CNA – Ministerul Digitalizării – Ministerul Afacerilor Interne – Avocatul Poporului) pentru combaterea efectelor psihologice și sociale ale abuzurilor din mediul digital.
Apel public
Solicităm inițierea unei dezbateri naționale privind protecția demnității umane în mediul online. Cazul recent de la Buzău arată că indiferența instituțională poate ucide, iar lipsa unor reglementări clare permite transformarea spațiului virtual într-o zonă fără lege, în care ura devine spectacol, iar suferința umană – subiect de trafic de vizualizări.
În numele personalului medical și din asitență socială, cerem statului să își îndeplinească rolul de garant al demnității, al echilibrului social și al dreptului fiecărui om de a fi protejat împotriva violenței verbale și psihologice”.
Facem precizarea că redacția nu își însușește sută la sută punctele de vedere exprimate în cadrul articolelor legate de provocarea pe care OPINIA a lansat-o către societatea civilă, către clasa politică și către toți cei de bună-credință care ar fi gata să se mobilizeze și să pună la punct un proiect de act normativ pe care să îl promoveze în Legislativ, care să descurajeze și să sancționeze drastic orice manifestare de ură împotriva tuturor celor care pot fi expuși unor asemenea manifestări.
Cadre medicale și cadre didactice, polițiști, magistrați, salvatori, reprezentanți ai autorităților publice, sportivi, funcționari publici, oameni politici – de la parlamentari la consilieri locali ori membri simpli de partid -, jurnaliști sunt numai câteva dintre categoriile cele mai vizibile care „beneficiază” din plin, unii chiar zilnic, de doze de hate. De asemenea, o astfel de dezbatere ar fi un bun prilej pentru ca reprezentanții respectivelor categorii să scoată în evidență și care sunt cele mai frecvente cauze, din interiorul profesiilor lor, care generează respectivele valuri de ură și pe care, tot prin demersuri legislative, le-ar putea elimina.
În condițiile în care acest demers ar căpăta contur și, ulterior, finalitate, numele Ștefaniei Szabo ar putea deveni un simbol al tuturor românilor care vor fi apărați de o lege dreaptă de tot ce înseamnă ură și amenințare în legătură cu exercitarea cu bună-credință a profesiei. Și astfel, medicul buzoian ar putea rămâne în conștiința colectivă nu doar prin tragismul dispariției sale, ci și printr-o viitoare „Lege Ștefania”.
OPINIA își reafirmă disponibilitatea de a oferi spațiu redacțional prezentării oricăror inițiative în sensul de mai sus, venite din partea politicului, a societății civile și a categoriilor profesionale expuse.
