Investiții care atrag alte investiții. Cum sunt legate între ele companiile Ursus, Soufflet Malt și Green Group

Sectorul berii din România a atras anual investiţii de 100 de milioane de euro, iar companiile locale încearcă să convingă acţionarii că România este o ţară în care poţi să investeşti în continuare. Contextul macroeconomic şi lipsa de predictibilitate le încurcă însă planurile, se arată într-o analiză a „Ziarului Financiar”

„Dar cât <face> berea pentru economia locală? Care este rolul acestui sector în care 97 la sută din consum este acoperit de branduri fabricate în România?  Berea înseamnă unităţi de producţie şi angajaţi, înseamnă investiţii în utilaje, taxe şi impozite plătite şi mai departe reprezintă un adevărat motor pentru alte sectoare economice, de la agricultură, HoReCa şi ambalaje până la energie şi transporturi”, mai arată sursa citată.

Berea reprezintă unul dintre puţinele sectoare care reuşesc să-şi menţină importanţa în economie, în ciuda faptului că a avut de suferit, mai mult decât altele, din cauza pandemiei, a creşterilor repetate de costuri şi a lipsei de predictibiliate fiscală. Astfel, deşi considerat un sector economic de nişă, în realitate producţia de bere reuşeşte să contribuie anual cu aproximativ 1 la sută la Produsul Intern Brut al României. Totodată, rămâne unul dintre puţinele sectoare care trec acest prag, arată datele asociaţiei Berarii României, care a analizat date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) şi Eurostat în perioada 2022-2023. Comparativ, agricultura, pentru care şi industria berii este un susţinător prin achiziţia de materii prime, contribuie anual cu 4-5 la sută din PIB, construcţiile aduc şi ele 7 la sută din PIB,  sectorul IT depăşeşte 6-7 la sută din PIB pe an, în timp ce industria prelucrătoare (inclusiv producţia de bere) ajunge la 20 la sută din PIB.

Cea mai recentă evaluare a companiei de consultanţă economică Oxford Economics arată o faţă mai complexă a sectorului berii. Astfel, datele demonstrează încă o dată importanţa în economie a acestui sector. Industria berii are o contribuţie de 3,1 şi 3,5 miliarde de euro anual la PIB naţional, în funcţie şi de volumul producţiei. Practic, aproape 90 de unităţi de producţie, adică fabrici şi microberării care funcţionează în prezent, reuşesc să susţină prin activitatea lor o parte importantă din economie, chiar şi în anii în care consumul este mai redus. Compania de consultanţă economică analizează şi sectoarele care nu produc bere, dar trăiesc şi datorită acestui sector, adică agricultură, logistică, construcţii, servicii etc.

Valoare adăugată în economie de 1 miliard euro anual

Mai mult, anual, valoarea adăugată brută adusă de sector, adică bogăţia pe care o aduce în economia ţării, este estimată la aproape 1 miliard de euro în 2022, conform datelor de la Berarii Europei (BoE). „Într-o abordare conservatoare, dacă ne raportăm la evaluarea Berarii Europei, sectorul berii din România a contribuit în ultimii zece ani cu peste 7 miliarde de euro la PIB-ul României”, au precizat repre-zentanţii asociaţiei Berarii României, vocea industriei de profil.

Practic, datele Berarii Europei arată cât produce efectiv sectorul berii, care este valoarea adusă de el, adică valoarea totală a bunurilor şi serviciilor realizate de o fabrică de bere minus con-su-mul intermediar (bunuri şi servicii cum-părate de acea unitate pentru producţie – orz, hamei, ambalaje, energie, transport, marketing etc.).

Iar aceste date reflectă faptul că berea nu este singură în acest lanţ valoric, ci este în strânsă legătură cu alte sectoare precum agricultură, ambalaje, transportul & logistica, HoReCa, construcţiile şi retailul. Practic, împreună aceste sectoare sunt un adevărat motor al economiei şi, fără ca una dintre aceste „piese” să funcţioneze în parametrii optimi, acest ecosistem economic ar ceda.

„În agricultura românească, de unde producătorii de bere absorb aproape 80 la sută din cantităţile de orzoaică şi hamei (adică maximul pe care-l pot oferi în prezent cultivatorii români), cererea depinde direct de câtă bere se produce. Fermierii care furnizează materia primă sunt afectaţi imediat de variaţiile pieţei berii”, punctează reprezentanţii Berarii României, care adaugă că industria berii este una dintre industriile care folosesc o mare varietate de ambalaje, PET, sticlă, doză şi draft. Astfel, scăderile sau vârfurile de consum se simt direct la producătorii de ambalaje.

Producătorii de bere din România achiziţionează 30 la sută din ambalaje de pe piaţa locală şi 60 la sută din echipamente, conform Berarii României: „Dacă vorbim despre transport & logistică: berea se vinde masiv, la volum mare, cu rotaţie rapidă. Operatorii de transport rutier, depozitare şi distribuţie sunt printre cei mai dependenţi de stabilitatea pieţei berii. De asemenea, barurile, restaurantele, terasele şi hotelurile au berea ca produs vedetă. Deci consumul de bere la draft este direct corelat cu performanţa HoReCa”.

Investiţiile atrag alte investiţii

Odată cu industria berii s-au dezvoltat treptat şi alte sectoare economice. Un exemplu este CanPack, singura fabrică din ţară care produce doze de aluminiu, cu o poziţie centrală ca furnizor de ambalaje. În 2002, atunci când Can-Pack Group făcea această investiţie în România, doza re-prezenta mai puţin de 8 la sută în total ambalaje de bere. În prezent, se apropie de 30 la sută. „Cei mai mari producători de bere din România, membri fondatori ai Berarii României, cumpără toate cantităţile de doze de aluminiu necesare pentru piaţa locală de la acest furnizor, care a crescut odată cu sectorul şi cu nevoile lui”, spun reprezentanţii Berarii României.

Un alt exemplu este Soufflet Malt România, membru al asociaţiei din 2011 şi parte a unuia dintre cei mai mari jucători interna-ţionali din producţia de malţ. În 2009, Soufflet Malt România a construit o fabrică de malţ la Buzău, asigurându-le berarilor o materie primă atât de necesară.

De asemenea, un alt grup important pentru sector este GreenGroup, activ în re-ciclare şi eliminarea deşeurilor. Imple-mentarea Sistemului Garanţie-Re-turnare, proiect la care Berarii României pentru Mediu au avut un rol central, a adus cu sine investiţii în Reverse Vending Machines (RVM-uri), adică automate pentru colectarea ambalajelor de băuturi de unică folosinţă (plastic, sticlă, aluminiu). Iar un producător care s-a dezvoltat în jurul aces-tui proiect de economie circulară este Envipco, care realizează acest tip de automate.

„Evoluţia acestor companii din punctul de vedere al investiţiilor făcute şi al capacităţii de producţie reflectă indirect cât de dinamic este sectorul berii: dacă berea se consumă mult, trebuie mult malţ, multe doze, multe PET-uri; dacă cererea creşte, aceste firme investesc, extind capacităţi şi aduc beneficii pentru economie”, punctează Berarii României.

Peste jumătate de miliard de euro investiţi în cinci ani

În perioada 2019-2024, producătorii membri ai asociaţiei Berarii României, care reprezintă 90 la sută din piaţa locală, au realizat investiţii de 560 de milioane de euro. Datele cuprind investiţiile făcute de marii producători şi cele făcute de microberării. Estimările asociaţiei arată că la nivelul întregului sector suma investiţiilor depăşeşte 700 de milioane de euro în intervalul amintit.

Un alt exemplu de companie care investeşte constat este Ursus Breweries. Una dintre cele mai recente investiţii, din 2020, a constat în construirea unui nou depozit la Buzău. De asemenea, între 2020 şi 2023 compania a derulat un proiect major de 50 de milioane de euro la fabrica din Braşov, pentru o nouă linie de îmbuteliere, depozite, laboratoare şi spaţii de birouri, precum şi tancuri de inox şi un sistem modern de filtrare a berii. Tot în această perioadă, compania a înlocuit tot parcul de stivuitoare cu utilaje electrice.

Per total, între 2020 şi 2025 Ursus Breweries a realizat investiţii de aproximativ 67 de milioane de euro în modernizarea şi dezvoltarea operaţiunilor. Acestea au vizat extinderea şi eficientizarea capacităţilor de producţie, proiecte majore de suste-nabilitate, trecerea la echipamente electrice, dar şi îmbunătăţirea spaţiilor de lucru pentru angajaţi.

Investiţiile Ursus Breweries reflectă preocuparea constantă de a contribui atât la dezvoltarea industriei – prin proiecte precum sistemul DRS –, cât şi la bunăstarea comunităţilor, spun reprezentanţii com-paniei. De asemenea, compania şi-a extins portofoliul de bere fără alcool şi bere fără alcool cu arome.  Ponderea acestor produse a ajuns la aproximativ 9 la sută din totalul portofoliului la nivelul anului 2025. Iar această evoluţie, spun reprezentanţii companiei, confirmă interesul tot mai mare al consumatorilor pentru alternative fără alcool.