Zona montană a județului Buzău este, practic, un butoi cu pulbere cu fitilul aprins și este pe cale să explodeze în primăriile din teritoriu! Primarii au calitatea de șefi ai celebrelor comisii pentru stabilirea modalității de intervenție la atacurile urșilor, de aceea populația îi consideră direct răspunzători pentru dezastrele lăsate în urmă de sălbăticiuni.
Specialiștii apreciază că prezențele urșilor aproape zilnic în imediata apropiere a comunităților, dar de foarte multe ori chiar în gospodăriile oamenilor, au legătură cu apropierea perioadei de hibernare a acestor animale, drept pentru care caută cât mai multă hrană. Practic, cu urșii în fiecare zi la porți sau în curți, oamenii trag la răspundere autoritățile locale, în speță primarii, și îi acuză că ar fi la fel de insensibili precum autoritățile județene și centrale care, de frica activiștilor de mediu, aleg să fie simpli asistenți la tragediile prin care ei trec, realitatea și de la Buzău arătând că s-au înmulțit cazurile de atacuri ale urșilor chiar la om! Cazul buzoianului din comuna Gura Teghii, care a fost dat pe mâna Justiției pentru că a încercat să-și apere gospodăria și propria viață, și a reușit să prindă sălbăticiunea într-un laț, a adus localnicii la limita răbdărilor, de aceea cer socoteală primarului.
Adrian Chirac, primarul comunei Gura Teghii, s-a declarat total de partea locuitorilor, dar în același timp spune că este obligat să respecte o legislație greoaie care, așa cum a fost gândită, nu poate fi eficientă în teritoriu. De altfel, primarii buzoieni, în special cei din zonele montane, au fost inițiatorii unui proiect de lege în care indicau fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, elemente care să permită comunităților să se apere la atacurile urșilor. În acea perioadă, ministrul Fechet chiar s-a deplasat la Buzău, în comuna Chiojdu, unde, după o discuție cu primarii buzoieni a promis modificările legislative.
Diana Buzoianu, actualul ministru al Mediului, promite, la rândul ei, mai multe modificări la lege, care să cuprindă măsuri precum eliminarea obligativității intervenției graduale pentru urșii care intră în intravilan și reprezintă un pericol real pentru oameni; debirocratizarea procedurilor de intervenție prevăzute în OUG 81/2021; amenzi mai mari pentru persoanele care hrănesc urșii la marginea drumurilor; implementarea programului prin Administrația Fondului de Mediu pentru montarea de garduri electrice în comunitățile expuse riscurilor, un pachet legislativ care se află în dezbatere publică.
Până la momentul promulgării noii legi, primarii buzoieni încearcă exerciții de transparență în relația directă cu cetățenii prin postări pe rețelele de socializare: „Vreau să știți că la fiecare apel la 112 privind apariția urșilor în sat, de multe ori venit noaptea, am fost prezent personal la fața locului, alături de jandarmerie, ISU, paznicii de vânătoare și de dumneavoastră, cei care v-ați confruntat direct cu pericolul. De fiecare dată am parcurs toți pașii legali, începând cu alungarea urșilor, continuând cu încercări de relocare, iar pentru că acestea nu au dat rezultate și siguranța oamenilor a fost pusă în pericol, am emis patru decizii de extragere prin împușcare. Știu că problema nu este ușoară, pentru că ursul este specie protejată și intervențiile depind de mai multe instituții, nu doar de primărie. Dar vă asigur că nu am stat pasiv și nu voi sta nici de acum înainte. Siguranța oamenilor din sat rămâne prioritatea mea și voi continua să fac toate demersurile legale pentru a preveni astfel de incidente”, spune Chirac.
Direcţia Judeţeană de Mediu Buzău a emis, în primele şapte luni ale anului în curs, decizii pentru despăgubiri în valoare de peste 500.000 lei (5 miliarde lei vechi) în urma pagubelor provocate de urşi.
