Buzăul își consolidează poziția pe harta turismului gastronomic, iar protejarea produselor locale joacă un rol esențial în acest proces. După succesul cârnaților de Pleșcoi, care au obținut Indicație Geografică Protejată (IGP) în 2019, un alt produs emblematic al județului urmează aceeași cale: babicul de Buzău.
Dosarul pentru recunoașterea europeană a fost transmis Comisiei Europene la sfârșitul anului 2023, iar în prezent se află în faza de analiză. Potrivit Danielei Popa, consilier superior în Direcția Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din Ministerul Agriculturii, experții europeni au solicitat clarificări suplimentare privind reputația produsului și legătura acestuia cu zona Buzăului. „Partea cea mai importantă din caietul de sarcini-poate și de aceasta demersurile sunt de durată-este să faci dovada legăturii denumirii produsului cu arealul geografic”, a explicat oficialul pentru Focus TV.
Documentația transmisă Comisiei Europene arată că babicul de Buzău are un renume puternic, fiind produs și comercializat în zonă de peste un secol. Originea sa datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, în urma războaielor ruso-turce, bulgari și sârbi s-au stabilit în Buzău, aducând cu ei ardeiul iute folosit în condimentarea cârnaților. Acest ingredient a contribuit la dezvoltarea unei rețete locale unice, care a stat la baza babicului buzoian – un salam uscat, preparat din carne de vită și porc, puternic condimentat, după cum se arată în dosarul transmis din România.
Până în prezent, tradiția preparării babicului a fost păstrată de comunitățile locale, în special de „sârbarii” din Buzău, cunoscuți pentru măiestria lor în producția acestui produs tradițional. De-a lungul timpului, babicul a inspirat și alte rețete locale, precum ciorba de babic sau ciulamaua de babic, preparate care completează identitatea gastronomică a regiunii.
Spre deosebire de alte țări europene, România are relativ puține produse recunoscute la nivel european, în parte din cauza aderării sale mai târzii la Uniunea Europeană. În prezent, doar 14 produse românești sunt incluse în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate.
Dacă babicul de Buzău va obține această recunoaștere, va deveni al doilea produs buzoian cu IGP, alături de cârnații de Pleșcoi. În cazul acestora, procesul de analiză a durat aproximativ trei ani, ceea ce sugerează că și dosarul babicului va necesita timp pentru aprobare. Obținerea protecției europene ar reprezenta un pas important pentru promovarea și păstrarea autentică a produselor tradiționale din Buzău, oferindu-le recunoaștere internațională și sprijinind dezvoltarea turismului gastronomic în regiune.
