FOTO | „Ora exactă a Impresionismului” se dă anul acesta la Buzău

În octombrie, pe 22, se împlinesc 142 de ani de la moartea pictorului şi pedagogului Ion Andreescu, un remarcabil reprezentant al Impresionismului românesc şi un excepţional peisagist. Tot în această perioadă a toamnei, octombrie-noiembrie, Uniunea Artiștilor Plastici filiala Buzău va organiza Bienala „Ion Andreescu”, un eveniment cu participare internațională, care are darul să întregească șirul evenimentelor dedicate în acest an pictorului Ion Andreescu, cel care a lăsat în urma sa inestimabile opere de artă din lumea Buzăului. Spuneam că Bienala din acest an va sta sub semnul lui Ion Andreescu dar și că  întregește șirul evenimentelor dedicate lui și pentru că zilele acestea  tocmai s-a încheiat un alt proiect dedicat lui Ion Andreescu. Este vorba despre tabăra de creație artistică realizată sub coordonarea lui Valeriu Șușnea, președinte UAP Buzău. Tabăra a beneficiat de sprijin din partea Primăriei, care împreună cu UAP Buzău a organizat în această primăvară un alt proiect de anvergură națională, menit să marcheze 150 de ani de Impresionism și, în același timp, să aducă un omagiu lui Andreescu, unul dintre reprezentanţii Impresionismului românesc şi un admirabil peisagist al secolului al XIX-lea, „primul pictor al nostru despre care putem afirma că încă de la începutul carierei şi-a manifestat fără ezitare preferinţa pentru acest gen”, după cum menţionează cunoscutul critic de artă Radu Bogdan în monumentala sa monografie intitulată „Andreescu”. Tabăra organizată zilele acestea la UAP Buzău, aflată la a VI-a ediție –  proiect cunoscut sub denumirea generică „Buzău – oraș deschis artei”-, este dedicată, în premieră, lui Ion Andreescu din două considerente majore. Pe de o parte pentru a sublinia printr-un nou eveniment împlinirea a 150 de ani de Impresionism, dar și pentru că este pictorul care a făcut din Buzău cel mai pictat oraș din România, cum afirma primarul Constantin Toma cu ocazia evenimentului „150 ani de Impresionism. Ion Andreescu – marele pictor al Buzăului”, desfășurat în aprilie. Atunci Primăria și UAP Buzău au avut partener Muzeul Național de Artă al României care a adus la Buzău douăzeci de lucrări de pictură realizate de Ion Andreescu. „Este o premieră în ceea ce privește tematica taberei. Am așteptat foarte mult și Andreescu ar fi meritat să facem acest lucru mai demult, dar anul acesta se împlinesc 150 de ani Impresionism. Buzăul a fost printre primele orașe care au sărbătorit acest lucru”, a precizat prof. dr. Valeriu Șușnea, președinte UAP Buzău.

Popas în Crâng pentru „vizualizarea” stejarului lui Andreescu

Deși a trăit doar 32 de ani, Ion Andreescu ne-a lăsat moștenire o operă neprețuită, mai ales că mare parte dintre lucrări le-a dedicat Buzăului.  În anul 1872, devenea profesor la catedra de desen liniar și caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău, iar în 1873 se transfera la gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, și apoi, în 1875, la școala de meserii din aceeași localitate. Din această perioadă, datează creaţii ale sale, peisaje inedite precum „Pădurea de fagi”, „Stejarul”, „Stânci şi mesteceni”, „Mesteceni la marginea bălţii”, dar şi naturi statice sau portrete, care vor atrage atenţia artiştilor plastici din acei ani. Parcul Crâng şi stejarii săi multiseculari au fost făcuţi celebri de pictorul Ion Andreescu, care, înainte de a pleca la Paris – și cu susținere din partea Primăriei Buzeu-, a pictat câteva din cele mai cunoscute lucrări ale sale, Stejarul, Bâlci de Drăgaică. „Stejarul” este una din capodoperele sale, motiv pentru care coordonatorul proiectului, artistul vizual Valeriu Șușnea i-a purtat pe artiștii invitați în tabără „pe urmele lui Ion Andreescu” și bineînțeles că unul dintre popasuri a fost făcut în Parcul Crâng, unde, cu toate că nu mai există fizic acel stejar, el a fost văzut de aceștia cu ochii minții și ai sufletului. „Mergând pe ideea că Andreescu a făcut parte din Școala de la Barbizon, unde au fost înainte mergătorii Impresionismului și a luat contact cu tot ce era mai nou în materie de plein-air, de pictură în aer liber, am considerat că unele lucruri sunt contemporane cu Andreescu, cum este tema stejarului. Asociat Școlii de la Barbizon și cercului artiștilor care au pictat în pădurea de la Fontainebleau, pictorul Ioan Andreescu a reprezentat, în scurta sa existență, liantul dintre peisagistica barbizonistă și Impresionism. De aceea, noi am făcut prima fază de documentare în primul rând în Parcul Crâng, unde există acum pui de stejar interesanți, și s-au inspirat de acolo; Desigur că sunt și alte elemente legate de temele lui Andreescu,  preponderent peisaje din zona de câmpie a Buzăului și, în acest sens, avem și  lucrări aparținând lui Mihail Gavril, un artist din București. El ne-a trimis pentru această tabără două lucrări foarte frumoase. Există și această comuniune a temelor și a reperelor biografice a lui Ion Andreescu care sunt legate de Buzău, de perioada lui buzoiană; sunt mai ales de schițele pe care le-a făcut la Rușețu și în zona de munte”, spune Valeriu Șușnea amintind că mare parte dintre lucrările lui Andreescu sunt surprinse într-un album pe care Primăria tocmai l-a lansat de curând, împreună cu o reeditare a operei dedicată lui Andreescu ce aparține criticului de artă Radu Bogdan.

Cine sunt artiștii care au pornit pe urmele lui Andreescu

După ce au prospectat orașul și împrejurimile, artiștii plastici au trecut la lucru. Lucia Juncu, o postimpresionistă în plin secol XXI, de o spontaneitate şi o dezinvoltură a tuşei de-a dreptul remarcabile, născută peste Prut, dar de mulți ani membră a filialei UAP București, a fost prima căreia i-am adresat rugămintea de a ne oferi câteva repere despre tabără și despre ceea ce urma să surprindă pe pânză din multitudinea de informații de care a avut parte în zilele de documentare sub îndrumarea inițiatorului și coordonatorului proiectului, Valeriu Șușnea.

„Am fost invitată de domnul Șușnea, căruia îi mulțumesc. Mă simt foarte bine aici la Buzău. Domnul Șușnea ne duce la mănăstiri, Biserici și, dacă am fi în stare, cred că ne-ar urca și pe munte. În oraș am fost în Parcul Crâng, am fost pe urmele lui Andreescu, acolo unde a fost stejarul pictat de acesta. În principiu, nu mi-am propus să fac o replică de Andreescu. Pictorii au fost invitați în ideea de continuitate, să ne inspirăm și să continuăm cumva în spiritul lui Andreescu”.

Dacă Lucia Juncu nu se afla la Buzău în prima tabără organizată de președintele filialei UAP, Diana Kaiiazan, din Chișinău, pășea pe meleagurile buzoiene pentru prima oară. „Am fost numai în trecere  până acum prin Buzău, iar acum am ocazia să inspir aerul, să văd locurile acestea frumoase. Am acceptat cu drag invitația domnului Șușnea de a participa la tabără. Am sosit la Buzău în data de 26 august. Am avut un pic de timp pentru a ne documenta, a savura locurile acestea și apoi cumva să o expunem pe pânză. O să fac portrete, pentru  că titlul taberei este <Pe urmele lui Andreescu>, iar el are portrete fenomenale; am analizat lucrările lui, și o să fac portrete fiindcă și eu sunt pasionată de portrete, de caractere românești. O să fac pictură „pe urmele lui  Andreescu”, adică inspirate de el, dar prin prisma viziunii mele; poate o să realizez și peisaj pentru că pe aici locurile sunt foarte frumoase. Am fost la Vulcani și am fost entuziasmată. Nu știu dacă o să pictez ceva de acolo. Mă mai gândesc. Eu pictez pentru sufletul meu, conștiința mea, și să rămân cu amintiri frumoase”. Diana este o pictoriță cunoscută în Capitală unde a realizat multe expoziții personale, dar și în multe alte proiecte.

Elena Pruteanu Samburic este un alt artist plastic din Republica Moldiva care a dat curs invitației de a participa la această tabără dedicată lui Andreescu. Pictura ei este mai abstractă și ne-a și prezentat o pictură de compoziție statică cu luna pe care o realizase deja. Dând dovadă de mult umor, mi-a promis că în următoarea pictură va încăpea și umbrela mea pe care am purtat-o în ziua aceea pe la evenimente cu atâta naturalețe ca și personajul Mary Poppins de care se pare că i-am amintit și i-am stârnit o oarecare nostalgie din vremea în care era încă profesor universitar – nu se pensionase  -, și studenții îi mai spuneau între ei „Mary Poppins” datorită umbrelei pe care o purta în aceeași manieră. Mi-a descris în aceeași notă umoristică experiența pe care i-a provocat-o întâlnirea cu Vulcanii Noroioși.

„Am fost la Vulcanii Noroioși. Am fost impresionată; pe mine m-au și înfricoșat; aveam senzația că stratul de pământ se prăbușește sub picioare. Când auzeam <bâlc> tresăream. Am făcut poze cu un crater mai înălțat; înainte de a-i face poze am văzut aura, adică efecte optice, de la lumină, ploaie, fulgere. Prin apropiere era furtună. Pe noi ne-a ocolit și a fost o vreme superbă pentru documentare. Am plecat de acolo impresionată, pentru că toți factorii aceștia s-au suprapus”.

Elena a fost profesor universitar de arte vizuale  timp de 37 de ani, unul dintre obiectele predate de ea fiind arta culorilor, arta formelor.

Acum, după ce s-a pensionat, mărturisește că își permite să meargă în tabere, așa cum s-a întâmplat și acum la Buzău, pentru că are mai mult timp disponibil.

Se bucură de artă dar se bucură și de prieteniile pe care le leagă în aceste evenimente sub semnul creației. „Taberele leagă prietenii. Am cunoscut persoane și suntem plus minus aproape de un gând cu toții. Creația ne unește; simțul umorului ne unește; Este dar de la Dumnezeu. Nu-l ai, ai murit și artist și om”, a mărturisit Elena.

Tot pentru prima dată la Buzău se afla în tabăra de creație și Geanina Ivu, membră UAP Bacău. Lucrările ei conțin motivul tradițional românesc care face parte din peisaje. Mi-a „făcut cunoștință” cu lucrarea sa în lucru, „o reinterpretare a unui brâu tradițional pe o casă de lemn”. Mi-a mărturisit că surprinsese acest aspect în vizita de documentare pe care o făcuse cu o zi în urmă.

„Am vizitat Vulcanii Noroioși, am fost în parc, am fost în cimitir, și am fost profund impresionată de Buzău. Lucrările mele sunt pe modelul tradițional și duc mai departe acest lucru cât pot”, a mai spus Geanina.

 La masa de lucru l-am întâlnit și pe artistul plastic Vasile Pop Negreșteanu, un artist vizual prieten de acum al Buzăului. M-a întâmpinat cu un cântec oșenesc la fluier, pentru că duce cu el prin țară obiceiurile oșenești. Mi-a și mărturisit că, inspirat de ceea ce se petrece la Buzău, la filiala UAP, și-ar fi dorit să realizeze și la el acasă o tabără. Nu s-a putut pentru că astfel de evenimente culturale nu au cum să aibă loc fără sprijin din partea autorităților și de aceea apreciază eforturile Primăriei de a susține la un asemenea nivel cultura. De altfel, primarul Buzăului, Constantin Toma și-a făcut timp să se întâlnească cu artiștii plastici chiar la sediul Uniunii, pentru a-i vedea la lucru și pentru a sta de vorbă cu ei.

Un alt profesor universitar care a făcut parte din ediția a VI-a a taberei de creație „Pe urmele lui Ion Andreescu” este și Cornel Corcîrceanu, din Galați. Estre artist plastic și profesor în același timp la Liceul de artă și lector la Facultatea de Arte din Galați. L-am surprins la lucru cu o pictură care reprezenta turnul Palatului Comunal. Ne-a explicat că lucrează într-o manieră impresionistă, postimpresionistă având ca subiect palatul comunal. „Încerc să surprind memoria zidurilor, fiindcă orice om este trecător pe lumea asta, dar construcțiile, cel puțin unele dintre ele, vor dura și orice zid de piatră îți stârnește o anumită senzație. De aceea, motivul meu este Palatul Comunal. E turnul cu ceas. Partea de sus a balconului în care apar grafismele grilajului de la balcon, cu ceasul. Noi suntem cazați în această piață la hotelul Pietroasa de unde auzim bătăile ceasului la fiecare oră. Chiar nopțile trecute am stat până la 11-12 noaptea în fața Palatului comunal, unde sunt și cele două statui minunate. L-am  văzut  într-o lumină ușoară proiectată pe zidul superior”, a spus artistul plastic gălățean, care a mărturisit că, înainte de această tabără a fost la Muzeul Național de artă a colecțiilor și a rămas uimit de lucrările lui Ion Andreescu de acolo. „O parte dintre acestea nu o cunoșteam; sunt de un nivel extraordinar care ar putea sta oricând lângă marii impresioniști din Franța”.

Un alt profesor și artist plastic care a participat la tabăra dedicată lui Andreescu este Cosmin Saulea. Povestește că este un îndrăgostit de Buzău și nu de acum, ci de 25 de ani. Pasiunea pentru motociclete l-a făcut să descopere frumusețile Buzăului. „Având curiozitatea de a coborî din Vintileasca, m-am dus către Bisoca, Pleși și Lopătari, Gura Teghii, Penteleu, am văzut Lacul vulturilor, cascada Casoca și am rămas profund legat de aceste locuri”, povestește artistul plastic. Cu toate acestea, prezența sa la Buzău într-o tabără de artă constituie o premieră. El a pictat pe timpul taberei Palatul Marghiloman, în viziunea proprie, în care „natura își câștigă drepturile asupra a ceea ce face omul”,  iar cealaltă este Biserica din complexul Seminarului Teologic, locul unde a predat Ion Andreescu, pentru că poartă cu el patina timpului.

Cei doi profesori gălățeni vor participa și la Bienala „Ion Andreescu”. Cornel Corcîrceanu a adus deja cu sine lucrarea sa pentru Bienală, pe care a intitulat-o „Necuprinsul jertfei”. „Eu am participat la multe ediții ale Bienalei <Ion Andreescu> de la Buzău. Am și adus lucrarea. O lucrare de grafică <Necuprinsul jertfei> se numește. Este gravură. La Bienală am găsit de fiecare dată pe simeze lucrări valoroase. Cei mai importanți artiști din România chiar și artiști din afară vin și expun aici, Buzăul devenind un pol al artei contemporane. Cu toată inima zic lucrul acesta. Se întâmplă la doi ani de zile această bienală care adună artiștii în acest oraș emblemă pentru zona Munteniei”, spune profesorul universitar Cornel Cocîrceanu.