Creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfânta Muceniță Teodosia din Tir, pe Sfânta Cuvioasă Muceniță Teodosia din Constantinopol, pe Sfântul Cuvios Mucenic Olivian, pe Sfântul Cuvios Alexandru, papă al Alexandriei și pe Sfântul Mucenic Nan, iar credincioșii romano-catolici îi celebrează pe Sfiântul Paul al VI-lea și pe Sfântul Maxim.
- 1919 – Primul test experimental al teoriei relativităţii generale. Folosindu-se de eclipsa totală de Soare care s-a produs pe 29 mai 1919, astrofizicianul Arthur Eddington a efectuat primul test experimental al teoriei relativităţii generale. Eclipsa a fost vizibilă de pe un coridor care a traversat centrul Braziliei, Atlanticul, Africa
Centrală şi Africa de Est. Sir Frank Watson Dyson, astronomul regal al Marii Britanii, a conceput în 1917 experimentul. Dyson a realizat că lumina stelelor ar trebui să treacă prin câmpul gravitaţional al soarelui în drumul său către Pământ, fapt care ar putea fi vizibil în perioada de întuneric a unei eclipse (perioada de timp în care Luna acoperă toată suprafaţa Soarelui). Eclipsa totală de Soare ce urma să aibă loc pe 29 mai 1919, cu o fază maximă de 6 minute şi 51 de secunde, avea să ofere ocazia ideală de a testa teoria relativităţii generale a lui Einstein, deoarece în apropierea Soarelui în momentul eclipsei se afla clusterul Hyades, un grup de stele relativ strălucitoare. Teoria relativităţii este teoria dezvoltată de fizicianul german Albert Einstein, potrivit căreia legile fizicii şi, în special, ale electromagnetismului, au aceeaşi expresie dacă sunt raportate la diferite sisteme de referinţă inerţiale (teoria relativităţii restrânse enunţată în 1905), sau la sisteme de referinţă neinerţiale (teoria relativităţii generale enunţată între 1915-1916). În astronomie, teoria relativităţii generale prezintă numeroase aplicaţii şi a primit totodată numeroase confirmări, precum cea din 1919. Specialiştii au privit teoria relativităţii generale atât ca un aport extraordinar în acest gen de teorii cât şi ca o realizare aproape miraculoasă. Până la moartea sa, Einstein va încerca să dezvolte o sinteză unitară care să explice, cu ajutorul unei scheme geometrice unice, diversele câmpuri şi caracteristicile materiei. Teoriile lui Einstein au stârnit foarte repede curiozitatea marelui public. Printre fizicieni, teoriile lui Einstein s-au răspândit foarte rapid, fiind clarificate de specialişti eminenţi ca M. von Laue în Germania, A. S. Eddington în Marea Britanie, P. Langevin în Franţa. Sub conducerea lui Sir Arthur Eddington, Royal Society şi Royal Astronomical Society din Marea Britanie au organizat două expediţii la tropice în Brazilia şi pe insula Principe, în largul coastei de vest a Africii, unde eclipsa totală de Soare din 29 mai 1919 a fost vizibilă. Renumitul astrofizician britanic Arthur Eddington, care a condus experimentul, a făcut întâi măsurătorile de bază ale poziţiilor stelelor din clusterul Hyades, în timpul nopţilor, în lunile ianuarie şi februarie 1919, şi apoi, în luna mai, pe insula Principe în perioada eclipsei. Experimentul viza măsurarea poziţiei grupului de stele situate în apropierea Soarelui, clusterul Hyades, cu scopul de a verifica dacă exista, cu adevărat, un efect de lentilă gravitaţională, aşa cum se prezisese de relativitatea generală a lui Albert Einstein. Ambele locaţii unde au fost organizate expediţiile au avut un cer clar, iar astronomii au făcut mai multe fotografii în perioada de acoperire totală a Soarelui de către astrul lunar. În timpul eclipsei de Soare din 1919 s-a verificat pentru prima oară devierea relativă pentru o rază de lumină ce trece prin vecinătatea Soarelui. Deviaţia prezisă teoretic de Einstein în 1915 era de 1,75 grade, iar cea observată a fost de aproximativ 2 grade. Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a fost denumită „Eclipsa lui Einstein” sau „Eclipsa Relativităţii Generale”. Observaţiile din Brazilia şi din Principe analizate de Eddington, când s-a întors în Marea Britanie, au confirmat previziunile lui Einstein. Eddington şi-a anunţat concluziile pe 6 noiembrie 1919. A doua zi dimineaţa, Einstein, până atunci un începător şi necunoscut în fizica teoretică, se afla pe prima pagină a ziarelor importante din întreaga lume. În noiembrie 1919, Sir Frank Dyson a anunţat într-o şedinţă comună a Royal Society şi Royal Astronomical Society din Marea Britanie că rezultatele expediţiilor au confirmat teoria lui Einstein. Sir Arthur Eddington a scris un număr de articole care au explicat teoria relativităţii generale a lui Einstein în lumea vorbitorilor de limbă engleză. De la „cea mai importantă” eclipsă de acum 100 de ani, relativitatea generală a fost testată în multe alte moduri, de fiecare dată experimentele, efectuate într-un mod mai precis, au dat rezultate mai conforme cu teoria. - 1893 – Legea clerului mirean, care prevedea salarizarea clerului, întreţinerea bisericilor, fixarea parohiilor, numirea şi pregătirea clerului mirean, controlul administrativ şi disciplinar în biserică.
- 1899 – S-a născut prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov.
- 1901 – S-a născut compozitorul Ionel Fernic. (m. 22 iul. 1938)
- 1910 – S-a născut chimistul Ioan Zugrăvescu, membru corespondent al Academiei Române. (m. 12 dec. 1989)
- 1912 – Congresul de la Alba Iulia, prezidat de Gheorghe Pop de Băseşti, la care au participat peste 20.000 de reprezentanţi români din Transilvania, a adoptat o rezoluţie de protest faţă de proiectul de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare, care ar fi făcut din biserică un instrument de deznaţionalizare.
- 1929 – S-a născut istoricul Şerban Rădulescu-Zoner. (m. 14 mart. 2012)
- 1945 – A murit Mihail Sebastian, dramaturg, prozator şi eseist. (n. 18/31 oct. 1907)
- 1955 – A murit entomologul Aristide Caradja, membru titular onorific al Academiei Române. (n. 28 sept./10 oct. 1861)
- 1989 – A murit regizorul Adrian Petringenaru. (n. 19 oct. 1933)
- 1992 – A murit regizorul de film documentar Ion Bostan. (n. 15/28 dec. 1914)
- 1997 – Lansarea celei de-a doua ediţii a „Bibliei de la Bucureşti”, cunoscută şi sub numele de „Biblia lui Şerban Cantacuzino”, la Palatul Patriarhal din Bucureşti. Prima ediţie în limba română a Sfintei Scripturi a apărut în 1688.
- 2010 – Paula Selling şi Ovidiu Cernăuţeanu (Ovi) obţin locul trei în finala Eurovision, la Oslo (Norvegia).
- 2010 – A murit inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu, membru titular al Academiei Române; preşedinte al Academiei Române. (n. 6 oct. 1929)
Centrală şi Africa de Est. Sir Frank Watson Dyson, astronomul regal al Marii Britanii, a conceput în 1917 experimentul. Dyson a realizat că lumina stelelor ar trebui să treacă prin câmpul gravitaţional al soarelui în drumul său către Pământ, fapt care ar putea fi vizibil în perioada de întuneric a unei eclipse (perioada de timp în care Luna acoperă toată suprafaţa Soarelui). Eclipsa totală de Soare ce urma să aibă loc pe 29 mai 1919, cu o fază maximă de 6 minute şi 51 de secunde, avea să ofere ocazia ideală de a testa teoria relativităţii generale a lui Einstein, deoarece în apropierea Soarelui în momentul eclipsei se afla clusterul Hyades, un grup de stele relativ strălucitoare. Teoria relativităţii este teoria dezvoltată de fizicianul german Albert Einstein, potrivit căreia legile fizicii şi, în special, ale electromagnetismului, au aceeaşi expresie dacă sunt raportate la diferite sisteme de referinţă inerţiale (teoria relativităţii restrânse enunţată în 1905), sau la sisteme de referinţă neinerţiale (teoria relativităţii generale enunţată între 1915-1916). În astronomie, teoria relativităţii generale prezintă numeroase aplicaţii şi a primit totodată numeroase confirmări, precum cea din 1919. Specialiştii au privit teoria relativităţii generale atât ca un aport extraordinar în acest gen de teorii cât şi ca o realizare aproape miraculoasă. Până la moartea sa, Einstein va încerca să dezvolte o sinteză unitară care să explice, cu ajutorul unei scheme geometrice unice, diversele câmpuri şi caracteristicile materiei. Teoriile lui Einstein au stârnit foarte repede curiozitatea marelui public. Printre fizicieni, teoriile lui Einstein s-au răspândit foarte rapid, fiind clarificate de specialişti eminenţi ca M. von Laue în Germania, A. S. Eddington în Marea Britanie, P. Langevin în Franţa. Sub conducerea lui Sir Arthur Eddington, Royal Society şi Royal Astronomical Society din Marea Britanie au organizat două expediţii la tropice în Brazilia şi pe insula Principe, în largul coastei de vest a Africii, unde eclipsa totală de Soare din 29 mai 1919 a fost vizibilă. Renumitul astrofizician britanic Arthur Eddington, care a condus experimentul, a făcut întâi măsurătorile de bază ale poziţiilor stelelor din clusterul Hyades, în timpul nopţilor, în lunile ianuarie şi februarie 1919, şi apoi, în luna mai, pe insula Principe în perioada eclipsei. Experimentul viza măsurarea poziţiei grupului de stele situate în apropierea Soarelui, clusterul Hyades, cu scopul de a verifica dacă exista, cu adevărat, un efect de lentilă gravitaţională, aşa cum se prezisese de relativitatea generală a lui Albert Einstein. Ambele locaţii unde au fost organizate expediţiile au avut un cer clar, iar astronomii au făcut mai multe fotografii în perioada de acoperire totală a Soarelui de către astrul lunar. În timpul eclipsei de Soare din 1919 s-a verificat pentru prima oară devierea relativă pentru o rază de lumină ce trece prin vecinătatea Soarelui. Deviaţia prezisă teoretic de Einstein în 1915 era de 1,75 grade, iar cea observată a fost de aproximativ 2 grade. Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a fost denumită „Eclipsa lui Einstein” sau „Eclipsa Relativităţii Generale”. Observaţiile din Brazilia şi din Principe analizate de Eddington, când s-a întors în Marea Britanie, au confirmat previziunile lui Einstein. Eddington şi-a anunţat concluziile pe 6 noiembrie 1919. A doua zi dimineaţa, Einstein, până atunci un începător şi necunoscut în fizica teoretică, se afla pe prima pagină a ziarelor importante din întreaga lume. În noiembrie 1919, Sir Frank Dyson a anunţat într-o şedinţă comună a Royal Society şi Royal Astronomical Society din Marea Britanie că rezultatele expediţiilor au confirmat teoria lui Einstein. Sir Arthur Eddington a scris un număr de articole care au explicat teoria relativităţii generale a lui Einstein în lumea vorbitorilor de limbă engleză. De la „cea mai importantă” eclipsă de acum 100 de ani, relativitatea generală a fost testată în multe alte moduri, de fiecare dată experimentele, efectuate într-un mod mai precis, au dat rezultate mai conforme cu teoria.
