Pe 19 iulie 2026, s-au împlinit patru ani de la startul de facto al lucrărilor pe Autostrada Moldovei – A7, cu o lungime proiectată de 453 km. La ora actuală, lucrările au ajuns la 47%, sute de milioane de euro din PNRR sunt pe cale să fie pierduți, iar un ciot deja se dezintegrează.
Primele lucrări la Autostrada Moldovei, A7 Ploiești – Siret, cu o lungime totală estimată de 453 km, au început în 2016, cu Centura Bacăului. Dar, avânt au luat abia din 2022, când s-a dat ordinul de începere pentru Lotul 2 Pietroasele – Mizil, parte a tronsonului Ploiești – Buzău, cu o lungime de 28,35 km.
La ora actuală, A7 a ajuns la 47% din traseu, până la Adjud, pe 23 decembrie 2025 fiind dat în trafic tronsonul Focşani – Adjud, cu o lungime de circa 50 de kilometri, 27% sunt în lucru.
Majoritatea licitațiilor de pe A7 au fost câștigate de firmele băcăuanului Dorinel Umbrărescu, „Regele asfaltului” (Buzău Est–Vadu Pașii, Vadu Pașii–Râmnicu Sărat, Râmnicu Sărat–Mândrești Munteni, Mândrești Munteni–Focșani Nord, Focșani Nord – Domnești-Târg, Domnești-Târg – Răcăciuni, Răcăciuni – Bacău Sud, Săucești–Trifești, Trifești–Gherăești, etc.). Dar, se pare că, Umbrărescu s-a întins prea mult, cu lucrări de drumuri în toată țara, și nu va reuși să termine ce mai are de făcut la Autostrada Moldovei în termenul Planului Național de Redresare și Reziliență renegociat în octombrie 2025, când A7, cu o valoare de 2,17 miliarde de euro, a fost transferată integral din împrumuturi în granturi.
Mai sunt mai puțin de două luni până la termenul PNRR pentru cei 96,32 kilometri din Autostrada A7 dintre Adjud Nord și Roman Nord (Săbăoani), iar situația din teren e departe de a fi „roz”. Pe 5 din cele 6 loturi sunt întârzieri mari, conform datelor oficiale.
Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, a explicat pentru „Newsweek România”, situația lucrărilor de pe A7 și ce se va întâmpla după termenul PNRR de la 31 august 2026: „Termenele contractuale inițiale spuneau că ultimele șase loturi, la nord de Focșani, trebuiau să fie gata la sfârșitul lui 2025. Unul în septembrie, cel de la Focșani Nord până în zona Tișița/Domnești. Apoi, de la Domnești până la Pașcani, celelate cinci loturi trebuiau să fie gata la sfârșitul anului trecut. La sfârșitul lui 2025, am ajuns până la Adjud. Adică, lotul 1 Focșani – Domnești și, de la Domnești, încă jumătate din lot. Deci, din șase loturi, am deschis un lot și jumătate. De la Adjud, restul lotului 2, până la Răcăciuni, e la 95%, practic gata, muzeu. Nu e deschis. Dacă Umbrărescu ar fi vrut să-l deschisă, putea. Dar, pentru că Umbrărescu n-a vrut, pentru că-l încurca dintr-un motiv sau altul, și pentru că Compania de Drumuri nu pune presiune pe Umbrărescu să-și respecte termenele contractuale și să dea în folosință în momentul în care a terminat lucrul până la Răciuni, ieșim la Adjud. De la Răcăciuni până la Bacău Sud, se complică lucrurile. Avem o structură mare care e foarte întârziată. Acest lot, lotul 3 Focșani – Bacău, de la Răcăciuni până la Bacău Sud, ar fi trebuit să fie gata din punct de vedere contractual în noiembrie anul trecut. Mizăm că o să fie gata la sfârșit de august 2026, dar el este întârziat în primul și primul rând contractual și în al doilea rând din punct de vedere al promisiunilor. Că a fost promis din 2025. Iar anul trecut în decembrie, într-o filmare, domnul Umbrărescu promitea nu că ajungem la Bacău în august, în termenul PNRR, ci la Săbăoani, care e mult la nord, e dincolo de Bacău Nord. Deci, nu o să ajungem la Bacău la sfârșit de august cum a promis domnul Umbrărescu. S-au depășit și termenele contractuale, și promisiunile.
Mai este un aspect, cu finanțarea, cu PNRR. De la Focșani până la Săbăoani (Roman Nord), Autostrada A7 este finanțată prin PNRR, pe mecanismul de grant. Adică, banii sunt nerambursabili, sunt gratis, nu-i dăm înapoi. Inițial, toate autostrăzile din PNRR erau cu împrumut foarte ieftin, cu dobânzi mici la care România nu se poate împrumuta intern sau extern. Bani foarte ieftini, care trebuiau atrași. Prin faptul că noi nu o să ajungem la Pașcani în termenul PNRR, care e final de august, înseamnă pierdere de câteva sute de milioane de euro. E greu de spus exact cât anume, dar, cu siguranță, pierderile sunt semnificative, pentru că sunt pierderi directe”, a explicat Ionuț Ciurea, pentru Newsweek.
Nici cu finanțarea nu merge uns
„Acele lucrări ce vor rămâne de făcut, fie le băgăm pe alte fonduri europene, dar pe programul Transport, care e singura opțiune, nu mai este loc și s-ar putea să fie și închis până la 1 septembrie 2026, fie rămânem cu gaura, care trebuie finanțată de la buget, care fiind găunos, trebuie să fie acoperit din împrumuturi, împrumuturi care sunt mult mai scumpe decât banii din PNRR. Deci, avem o dublă pierdere. Pe de altă parte, acum e fericire pe A7, Umbrărescu trage tare să prindă cât mai multe lucrări prin PNRR. Dacă rămânem cu gaură după PNRR, pe bani de la buget, însă, s-ar putea s-o lase mai moale, dacă nu e plătit la fel. Riscurile sunt majore. Este clar că am pierdut bani semnificativi și, mai mult decât atât, există un risc ca antreprenorul să se demobilizeze, cel puțin parțial. Și, atunci, vom avea și acest cost adițional de oportunitate. Sper ca A7 să fie gata până la Pașcani în 2026, dacă statul o să plătească”, a mai declarat Ciurea.
Un ciot acum opt luni are probleme
Ciotul Pietroasele – Buzău al Autostrăzii Moldovei (A7), care a fost inaugurat acum mai puțin de opt luni, a început să se dezintegreze: fundațiile din beton ale unor stâlpi au început să se erodeze și să iasă din pământ, panouri fonoabsorbate s-au prăbușit pe carosabil. Imaginile surprinse la începutul lunii iulie 2026 pe teren arată, de exemplu, un panou mare de orientare, cu indicatiile A7 Siret – Suceava – Buzau Nord si E85 – DN2 Urziceni, căzut complet de pe portal și ajuns în lanul de grâu de lânga autostradă. Un alt panou, București – Ploiești 250 m, are un element metalic rupt și îndoit, atârnând periculos de structura de susținere, iar un altul, cu direcții spre A7 și Brăila, zace în vegetația de pe marginea drumului. Fundațiile de beton ale stâlpilor de susținere a panourilor sunt și ele într-o stare alarmantă. Imaginile arată fundații „spălate” complet de apă, cu solul erodat de sub ele, lăsând blocul din beton suspendat pe un stâlp care nu mai are sprijin lateral. Este o problema de execuție la lucrările de scurgere a apelor, afirmă cineconstruieste.ro. Dacă apa de pe ausotradă nu este dirijată corect prin rigole și drenuri, erodează terasamentele și fundațiile.
