Numărul românilor cu studii superioare care pleacă să lucreze în străinătate a crescut cu aproape 70.000, arată datele Recensământului Populației 2021. Distribuția pe sexe este aproximativ egală, bărbații fiind ușor mai numeroși. Cei mai mulți plecați sunt din București, urmați de cei din Constanța și Bihor.
La o primă vedere, cei mai mulți români plecați la muncă în străinătate sunt cei cu studii liceale și absolvenți de școală profesională. Evident, și cu ei Statul a cheltuit bani pentru a le oferi educația primită.
Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari de persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu s-a acordat nicio importanță acestui subiect, el fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă.
Datele ultimului Recensământ arată că din Buzău au plecat, în ultimii zece ani, 307 persoane care au studii superioare. Comparativ cu județele care ocupă primele locuri la această categorie, Buzăul nu a pierdut mulți absolvenți de învățământ superior. Pe de altă parte însă, raportat la populație și la lipsa personalului calificat în multe domenii, această pierdere se resimte destul de puternic pe piața muncii buzoiene.
Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.
Urgență în Sănătate
În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul Sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei. Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut de peste 6,5 ori, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale au rămas fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.
Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte – ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.
Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.
Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeam să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.
În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2 la sută din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.
