FOTO | Cum pot administrațiile locale să valorifice cele 800 de situri de pe raza județului

Directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, a participat recent la  o conferință națio­nală despre monumente istorice – planificare strategică și politici publice optimizate -, în care s-a discutat despre  strategia națională privind protejarea acestora. Este vorba despre  strategia națională privind protejarea monumentelor istorice, care pornește de la premisa că patrimoniul cultural este resursă esențială pentru identitatea României și pentru dezvoltarea unei societăți prospere. „Ideea de bază este conștientizarea comunităților pe ­te­ritoriul cărora se află monumente istorice, de acces și de va­lo­rizare, valorificare financiară a resurselor monumentelor reprezentate de monumentele istorice  – și mă refer la clădiri și situri arheologice-, pentru că resursa istorică din zona monumentelor este una generatoare de venit în multe țări; resursa aceasta, odată intrată în contabilitatea UAT, poate genera dezvoltare”, spune directorul Muzeului Județean Buzău.

O astfel de idee are rolul de a contribui la protejarea, conservarea prin restaurare și valorificare muzeală a monumentelor istorice și generarea de surse suplimentare de ve­nit pentru UAT-urile buzoiene în administrarea cărora se află.

În strategia națională pentru protejarea monumentelor 2022-2032, Buzăul se află pe locul  al IV-lea între județele cu cele mai multe situri arheologice cunoscute și reperate, după Iași, Cluj și Ilfov, potrivit datelor la nivelul anului 2015 furnizate  de  Institutul Național al Patrimo­niului (INP ).

În prezent, sunt aproa­pe 800 situri de pe raza județului înscrise în Lista Monumentelor Istorice (LMI) și în Repertoriul Arheologic Național  (RAN), prin eforturile muzeografilor și cercetătorilor Muzeului Județean Buzău, în ultimii ani . Acestea se pot transforma în reale surse de venit pentru UAT-urile pe raza cărora se află.

Primăria din Pietroasele, exemplu de valorificare a patrimoniului

Buzăul are și exemple de succes de valorificare a patrimoniului. Unul dintre ele, la care face referire directorul Muzeului Județean Buzău, este cel al comunei Pietroasele. Este vorba zona unde a fost descope­rit tezaurul, care a fost ­va­lorificată foarte bine turistic. „În momentul în care au inițiat acest proiect, tot ce a însemnat documentare, parte istorică și inclusiv grafică, a fost realizată de specialiștii noștri, de la muzeu. Ne-au cerut sprijinul și  am colaborat. Am investit timp și resursă umană în relizarea acelui monument acolo. Au conlucrat  mai mulți factori: pe de o parte, faptul că Primă­ria a fost deschisă și a finanțat o astfel de lucrare, faptul că primăria ne-a solicitat sprijinul și a ținut cont de specialiștii noștri, și pe de altă parte că  a investit în infrastructură și a realizat drumuri până acolo. Acum acel loc este foarte vizitat. De câte ori am fost acolo,  indiferent de zi sau de oră, nu a fost dată să nu văd măcar una – două mașini. Acel loc este integrat întregului ansamblu de vizitare și este un exe­mplu interesant de ­va­lorizare și valorificare a resursei istorice în cazul comunei Pietroasele”, poves­tește directorul Muzeului Jude­țean Buzău. De asemenea, acesta vorbește despre sprijinul pe care l-au primit din partea Consiliului Jude­țean, care a finanțat cercetarea siturilor arheologice. „Nici un sit nu poți să-l valorifici, să construiești un muzeu pe sit, să-l pui în valore și să-l monetizezi prin vinderea de bilete și amenajări peisa­gistice muzeale, dacă în primă fază nu-l cercetezi;  iar procesul de cercetare științifică este unul de durată și presupune o viziune pe termen lung, lucru care în cazul Pietroasele s-a și concretizat. Nu a fost un proces prea de durată Consiliul Județean finanțând cercetările argheologice,  iar legislația instituind normele de protecție ale monumentelor istorice, ceea ce duce la contracte în zona cercetărilor preventive; supravegherile arheolo­gice au permis ca, de-a lungul timpului, să fie recoltate toate informațiile științifice de care aveam nevoie pentru a ajuta la implementarea unui astfel de proiect”, a explicat directorul Muzeului Jude­țean.

Colaborare cu administrația de la Pârscov pentru Casa Memorială „Vasile Voiculescu”

Un alt exemplu de bună colaborare în vederea valorificării resurselor de patrimoniu existente pe raza județului este cel cu administrația de la Pârscov. „Foarte mult sprijin obți­nem și colaborăm în condiții excepționale cu Primăria Pîrscov pentru Casa memorială <Vasile Voiculescu> care, în planurile noastre, în 2023, ar trebui să intre într-un proces amplu de reabilitare și modernizare după modelul Muzeului Chihlimbarului de la Colți”, a mai spus directorul Daniel Costache.

Mai sunt  și alte cazuri în care se colaborează extrem de bine cu autoritățile locale, astfel încât să se pună în valoare monumentele istorice de pe ­te­ritoriul județului. „Pri­mim finanțare de la Consiliul Județean Buzău pentru cercetările arheologice, faptul că sprijină activitatea de cercetare restaurare și conservare, este un alt exemplu de implicare a autorităților în ceea ce înseamnă valorificarea resursei istorice”.

O colaborare reușită, și cea cu Muzeul „Octavian Mo­șescu” de la Râmnicu Sărat.

„Noi avem deschisă, din 2020, o expoziție organiza­tă în colaborare cu Muzeul Municipal <Octavian Moșes­cu> de la Râmnicu Sărat. Este o expoziție a Muzeului Județean  pe mai mulți ani, prin care  se valorifică în Palatul Brâncovenesc, exact descoperiri arheologice efectuate pe teritoriul municipiului Râmnicului Sărat, descoperiri pe care, altfel, ar fi fost foarte greu să le integrăm în cadrul unor expoziții de bază pe care noi le avem aici la sediu și care valorifică aceeași perioadă;  însă, în niște spații rămase goale, în spații nevalorificate muzeal, în colaborare cu noua conducere a muzeului de la Râmnicu Sărat, am identificat această formulă pentru a valorifica patrimoniul muzeului nostru; pe de altă parte, este ­va­lorificat, astfel, mai bine și complexul Brâncovenesc”, mai spune directorul Muzeu­lui Județean Buzău, Daniel Costache.