Piața locurilor de muncă din Buzău are din ce în ce mai multă nevoie de oameni calificați, dovadă fiind și oferta generoasă din această perioadă. În medie, zilnic, pe piața buzoiană sunt disponibile între 280 și 330 locuri de muncă, dar, din nefericire, procentul de ocupare este mic.
Forța de muncă s-a schimbat radical în ultimii 30 de ani. Desființarea liceelor industriale și, ulterior, a învățământului profesional, a făcut ca, astăzi oamenii, calificați să fie din ce în ce mai greu de găsit. Chiar dacă în 2012 a fost reinventat acest sistem de învățământ, numărul elevilor înscriși în prezent în școlile profesionale este insuficient. Astfel s-a ajuns ca, în prezent un mecanic care lucrează pe un tractor în domeniul agriculturii să câștige mai mult decât un IT-ist. O persoană care lucrează pe un utilaj agricol poate ajunge să depășească 7.000 lei pe lună, în funcție de condițiile impuse de angajator.
,,La această oră, în județul Buzău oferta de muncă a explodat. În medie, sunt undeva între 280 și 330 de locuri de muncă zilnic în funcție de ziua respectivă, iar astăzi (n.r., 1 februarie) avem în jur de 300 de posturi. 99 la sută din cerința de locuri de muncă vacante înseamnă structură de forță de muncă calificată, predominant se cere structură calificată pentru platforma industrială a municipiului Buzău. Respectiv sudori, mecanici, operatori chimici, operatori alimentari (…) Avem, de asemenea, o cerere de forță de muncă calificată în domeniul construcțiilor, domeniu care a explodat din nou. Este vorba despre zidar, finisor și, de asemenea, mai avem cerință de forță de muncă pe agricultură. Pe agricultură am ajuns în situația în care un mecanic agricol ajunge să câștige mai mult decât câștigă un IT-ist pe lună, pentru că este o structură profesională foarte complexă, o pregătire care trebuie să fie destul de complexă, trebuie să aibă cunoștințe în domeniul agriculturii, prelucrarea terenului și întreținerea culturilor. Din această cauză oamenii aceștia sunt din ce în ce mai puțini și mai greu de găsit și din această cauză sunt plătiți mai bine decât un IT-ist”, a declarat Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău.
De asemenea, un al patrulea domeniu care a explodat în ultima perioadă este componenta serviciilor online, de la livrat mâncare, până la serviciile clasice de curierat.
Dacă oferta de locuri de muncă este extrem de generoasă, buzoienii nu se înghesuie să se angajeze, iar cele mai multe posturi rămân neocupate, mai ales cele din industria grea. ,,Din nefericire, satisfacerea acestor cerințe este minimală, pentru că pe piața forței de muncă din Buzău, de fapt din întreaga țară, structura de forță de muncă calificată, după 32 de ani, nu prea mai există. De asemenea, copiii care termină școlile profesionale sau de arte și meserii nici nu apucă să intre pe piața forței de muncă pentru că sunt recrutați direct din școală și angajați. În șomaj, dacă acum zece ani media era de nouă luni, acum durata medie a șomajului a scăzut la sub două luni, pentru că muncitorii calificați pur și simplu sunt vânați. Școala românească nu mai produce calificare și atunci s-a ajuns la actul normativ de săptămâna trecută, prin care s-a decis pentru anul 2022 că în România se pot <importa> 100.000 de muncitori din spațiul extracomunitar. Și atunci te întrebi de ce să fac un liceu de dragul de a face liceu și să îngroș rândul șomerilor, a celor care își caută un loc de muncă și nu îl găsesc pentru că nu au calificare și să nu fac o școală de artă și meserii. Undeva școala românească trebuie să umble la mentalitatea și la orientarea în carieră, la modul real”, mai spune directorul AJOFM.
Din 3.200 de absolvenți, promoția 2021, în șomaj au intrat aproximativ 400. Să spunem că din 3.200 jumătăte au intrat în învățământul superior de stat sau privat dar, din nefericire, rămâne o diferență destul de mare, iar acei copii nu se regăsesc pe nicăieri, pentru că, din păcate, mulți emigrează în străinătate, acolo unde, de cele mai multe ori, aleg să se și stabilească.
