Ce legătură este între un inculpat dintr-un dosar celebru, Direcţia Silvică şi o listă ,,neagră” a Prefecturii pentru terenuri la Vâlcelele

Luna viitoare se face un an de când se află pe rolul Judecătoriei Rm. Sărat speţa terenurilor rătăcite la Vâlcelele de cei care s-au aflat, într-un fel sau altul, la cârma autorităţii locale, în detrimentul unor localnici care îşi cereau drepturile de proprietate. Între timp, lista cu cei pe care reprezentanţii Prefecturii îi vor traşi la răspundere se completează la fiecare termen. 14 persoane au calitate de intimat în acest moment. Este vorba despre actualul primar al comunei, viceprimarul, secretarul, fostul primar, acum consilier local, un fost director al Direcţiei Silvice, actualmente şef de ocol silvic, precum şi mai mulţi fermieri, administratori de societăţi ori persoane fizice autorizate în domeniul agricol.

La ultimul termen, reprezentantul Prefecturii a cerut introducerea în cauză a încă unei persoane despre care se consideră că ar avea legătură cu speţa. Este vorba despre Cătălin Liviu Boaru, fost şef al Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice din cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău.

Cătălin Boaru este jurist Direcţiei Silvice Buzău în acest moment, după ce instanţa i-a interzis să mai exercite profesia ori să desfăşoare activităţi în exercitarea cărora se pretinde că a săvârşit faptele din dosarul în care este judecat pentru constiturire de grup infracţional organizat împreună cu fostul său şef Ion Gegea şi alţi foşti funcţionari din Primăria Buzău.

Nu este clar care este implicarea lui Boaru în cazul de la Vâlcelele însă, cu ­si­guranţă acesta va fi stabilită de judecători.

Reamintim că un număr de 17 membri dintre cei care au făcut parte de-a lungul timpului din Comisia Locală de Fond Funciar Vâlcelele s-ar face părtaşi la ilegalităţile cu terenuri de pe raza comunei săvârşite timp de 15 ani.

Reprezentanţii Prefecturii îi consideră respon­sabili pe membrii Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele de crearea unui prejudiciu de aproape 3 miliarde lei vechi pentru refuzul punerii în aplicare a unei hotărâri judecă­toreşti de reconstituire a deptului de proprietate pentru o suprafaţă de 40 hectare de teren, în cazul mediatizat drept ,,Paras­chiva Marius”.

De ce a ,,întârziat” lista

Funcţionarii Primăriei Vâlcelele au ,,încercat”, timp de patru luni, să identifice componenţa Comi­siei locale de fond funciar care a funcţionat din 2002 până în 2017, perioadă în care terenurile comunei au fost împărţite fără un temei legal, în timp ce instanţele de judecată şi Comisia judeţeană de fond funciar au fost induse în eroare, aflând că nu există fizic suprafeţe pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Lista cu membrii comisiei trebuia transmisă încă din 5 martie 2019 Judecătoriei Râmnicu Sărat, acolo unde se judecă contestaţia Instituţiei Prefectului la soluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat de neurmărire /netrimitere în judecată, dispusă în luna octombrie 2018, faţă de reprezentanţii comisiei locale Vâlcelele şi de alte persoane pe care reprezentanţii Prefecturii îi consi­deră vinovaţi de împărţirea discreţionară a terenurilor.  Judecătorul de caz a decis ca toţi membrii comisiei locale din această perioadă de 15 ani să fie chemaţi să dea explicaţii în faţa instanţei, iar procurorul de şedinţă a fost de acord. Cum de la primăria Vâlcelele lista s-a lăsat aşteptată, tot repre­zentanţii Instituţiei Prefectului au făcut lumină în acest caz.

*

,,Paraschiva Marius” este unul dintre cazurile care i-au ţinut ocupaţi pe juriştii Prefecturii ani de zile. Timp de 15 ani, membrii Comisiei Locale de Fond Funciar au ascuns şi Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi instanţelor de judecată faptul că există teren disponibil în rezerva comisiei locale pentru retrocedare în fizic către Paraschiva Marius, căreia Instituţia Prefectului a fost obligată, în 2016, de instanţă, să-i plătească despăgubiri de aproape 300.000 de lei tocmai pentru întârzierea punerii în posesie. Suprafaţa de 40 de hectare de teren arabil necesară punerii în posesie a fost identificată în 2017 în rezerva comunei Vâlcelele, urmare diligenţelor depuse, ulterior sancţionării Comi­siei Judeţene de Fond Funciar şi validării propririi asupra conturilor Prefecturii, astfel că s-a emis titlul de proprietate. În urma verificărilor efectuate de reprezentanţii Prefecturii, s-a constatat că terenul pe care s-a făcut retrocedarea nu avea proprietari din 1991 şi a fost stăpânit de aceeaşi persoană sau grup de persoane care a(u) şi încasat subvenţii de la APIA din 2007 până în 2018, inclusiv după punerea în posesie a petentei Paraschiva Marius, fapt dovedit prin cele trei adrese primite de Instituţia Prefectului de la APIA Buzău. Toate aceste aspecte au fost aduse în atenţia ­procuro­rilor. Procurorul de caz şi prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat au concluzionat însă că faptele s-au prescris şi au respins sesizarea Instituţiei Prefectului împotriva membrilor Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele, motiv pentru care împotriva ordonanţei de respingere a fost formulată plângere la Judecă­toria Râmnicu Sărat.

*

Şase angajaţi ai Direcţiei Economice a Primăriei Buzău au fost trimişi în judecată în august 2016 de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Buzău.

Printre ei şi Cătălin Liviu Boaru, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul.

Ancheta începută pe data de 22 octombrie 2015 de DIICOT Buzău a vizat mai mulţi funcţionari ­pu­blici, cu funcţii de conducere şi execuţie în cadrul Primăriei municipiului Buzău, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informa­tică şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice. Pe 18 noiembrie 2015, procurorii DIICOT au ajuns la primele concluzii în dosarul care vizează obţinerea ilicită de bani a mai multor funcţionari în frunte cu şefii Direcţiei Economice şi au reţinut trei funcţionari. Este vorba despre Liviu Cătălin Boaru, şef Serviciu Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale, persoane juridice, Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul aceluiaşi serviciu, şi Virgil Toşu din Primăria Buzău. Directorul executiv al Direcţiei Economice la acel moment, Ion Gegea, era primul vizat în acest dosar, el fiind adus la audieri cu escortă a poliţiei. Acesta a fost singurul funcţionar de la Primăria Buzău care a ajuns în arest preventiv, alţi patru angajaţi de la Direcţia Economică primind arest la domiciliu. Ulterior, Gegea a fost şi el plasat în arest la domiciliu.

Concret, oamenii legii au stabilit în urma audierilor preliminare că în cadrul Primăriei Municipiului Buzău a funcţionat, timp de cinci ani un adevărat sistem mafiot cu încrengături în structuri militarizate, rude ale unor angajaţi din poliţie şi chiar din rândul magistraţilor. Mai mult decât atât, procurorii care au instrumentat dosarul spuneau că angajaţii suspecţi din dosar au efectuat acte contrare îndatoririlor de serviciu. „Au încălcat cu bună ştiinţă, în cadrul unui grup infracţional care a funcţionat  organizat între 2010-2015. Nu au urmărit, încasat nu au colectat şi nu au executat în niciun mod debite privind impozite şi taxe pentru bugetul local pentru mai multe firme controlate de oameni de afaceri aflate în relaţii de rudenie cu conducerea Primăriei Buzău sau în relaţii apropiate cu persoane din conducerea Primăriei Buzău”, declara procurorul DIICOT Nicolae Petreoşel. Procurorii DIICOT au mai stabilit că în cazul agenţilor economici care au apelat la funcţionarii corupţi, vreme de cinci ani nu au plătit impozite şi taxe către bugetul local al municipiului Buzău. În sistem au fost operate datele reale prin care au fost şterse anumite debite ale unora dintre aceşti agenţi economici fără nicio justificare. În ceea ce priveşte persoanele fizice, un număr de 114 amenzi contravenţionale ale unor persoane fizice au fost clasate în baza unor menţiuni nereale şi false în sistemul informatic. Acele amenzi au fost anulate în baza unor hotărâri judecătoreşti în care, de fapt, existau doar plângeri contravenţionale respinse, iar alte menţiuni priveau transferarea nereală ale unor amenzi către alte primării din ţară. Pentru anumiţi agenţi economici care aveau debite s-au emis certificate de atestare fiscală nereală, iar în baza unor astfel de acte măsluite s-au câştigat chiar şi licitaţii ale unor contracte de transport. Prejudiciul produs  bugetului de stat este în cuantum  de 3.135.454,76 lei (din care 36.595 lei reprezentând amenzi contraven­ţionale şterse nelegal din sistemul informatic şi 3.098.859,77 lei, reprezentând creanţe fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău şi de stat, neurmărite, neîncasate şi neexecutate silită).