Un număr de 12 unităţi de învăţământ din judeţ nu deţin autorizaţie sanitară, iar 64 (13,25 la sută din total) au grupuri sanitare în exteriorul clădirilor, racordate la fose septice, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Buzău, înainte cu o săptămână de începerea noului an şcolar.
Potrivit autorităţilor sanitare, majoritatea instituţiilor de învăţământ corespund din punct de vedere al avizelor sanitare, existând şi şcoli care, din cauza unor deficienţe constatate pe parcursul unor verificări, nu au reuşit să obţină autorizaţii.
„În judeţul Buzău sunt înregistrate 483 de unităţi de învăţământ preuniversitar, din care 113 în mediul urban şi 370 în mediul rural. Dintre acestea, 471 colectivităţi de copii şi tineri deţin autorizaţie sanitară de funcţionare în baza declaraţiei pe proprie răspundere. 12 colectivităţi de copii nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare ca urmare a existenţei unor deficienţe ale condiţiei de mediu sau a nesolicitării unei autorizaţii sanitare noi după finalizarea lucrărilor de reabilitare sau schimbarea structurii unor colectivităţi autorizate anterior. DSP Buzău a notificat autorităţile publice locale pentru remedierea deficienţelor şi depunerea documentaţiilor de autorizare sanitară până la începerea noului an şcolar”, se arată într-un raport pus la dispoziţie de DSP Buzău, ca urmare a unei solicitări „Agerpres”.
Distribuţia apei potabile în şcoli se face, în majoritate covârșitoare, în sistem centralizat, doar într-o singură unitate de învăţământ folosindu-se o sursă improvizată. „410 unităţi de copii şi tineri sunt racordate la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă al comunităţilor, 72 dispun de sursă proprie de apă cu sistem interior de distribuţie şi o unitate dispune de sursă improvizată de aprovizionare cu apă”, arată DSP Buzău.
Totodată, 64 de instituţii de învăţământ dispun de grupuri sanitare în afara imobilelor în care elevii şi cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea. „127 de unităţi au grupuri sanitare interioare racordate la sistemul de canalizare al localităţii, 292 au grupuri sanitare interioare racordate la fose septice vidanjabile, 64 au grupuri sanitare exterioare racordate la fose septice vidanjabile”, informează autorităţile sanitare.
Acelaşi raport arată că inspectorii de sănătate publică au reluat controalele în unităţile de învăţământ, ca urmare a unei tematici impuse de Ministerul Educaţiei. „În perioada septembrie 2022 – august 2023, DSP Buzău a eliberat 16 autorizaţii sanitare de funcţionare şi 45 de notificări de asistenţă de sănătate publică pentru efectuarea de reabilitări sau construcţii de unităţi de învăţământ. De la începutul anului 2023, inspectorii sanitari au efectuat 39 de controale, din care 13 în unităţi pentru preşcolari, 15 pentru şcolari, șapte liceal, două postliceal, una învăţământ special şi un after-school. La două licee s-au identificat unele săli de clasă cu parchet sau lambriu degradat pentru care s-au dispus termene de remediere şi au fost aplicate două avertismente”, se arată în raportul DSP.
Nu s-a schimbat nimic în ultimul an
Nicio școală cu toaletă în curte din cele 180 luate în evidența lunii septembrie de anul trecut n-a fost modernizată până acum, cu două săptămâni înainte să înceapă noul an școlar. „În acest an, avem 180 de școli cu toalete în curte”, a precizat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, la începutul unei conferințe de presă de la sfârșitul lunii august. Cifra anunțată este similară celei declarate de fostul ministru al Educației, liberalul Sorin Cîmpeanu, în septembrie 2022.
Acest lucru înseamnă că nicio investiție nu a fost făcută de la începutul anului școlar trecut și până acum, în prag de început de an școlar nou, pentru a scădea sau chiar reduce la zero numărul școlilor cu toalete în exterior, deși șefii de guvern din ultimii ani recenți și lideri de partide politice au ieșit în repetate rânduri spunând că astfel de situații nu ar trebui să mai existe. „Vă pot menționa faptul că la începutul guvernărilor liberale, s-a amintit chiar în ședință, situația școlilor cu toalete în curte ne evidenția faptul că 2.450 de imobile erau în această situație. În acest an cifra lor s-a redus: avem 180 de școli cu toalete în curte. Obiectivul de astăzi de conducere a partidului, al celor trei miniștri care au responsabilități directe în a rezolva această situație – Educație, Dezvoltare și Finanțe – a fost să găsească soluții pentru bineînțeles, pentru a grăbi acest proces de finalizare a tuturor celor rămase”, a mai spus Ionuț Stroe la conferință.
Anul trecut, aproximativ în aceeași perioadă, pe 31 august, ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, declara că erau 306 școli cu toalete neconforme și că după investiții pentru 126 de școli mai rămân 180. „Am spus că acum patru ani erau 2.219 școli cu toalete neconforme, iar acum sunt 306 școli. Din aceste 306 școli, 126 sunt finanțate și trebuie să folosească finanțarea. La finalul anului (2022, n.r.) trebuie să aibă conformitatea asigurată. Rămân 180 de școli, toate sunt școli sub 97 de copii, este numărul maxim de copii, sunt școli izolate”. Acesta a menționat la acea vreme că „dacă autoritățile locale vor folosi finanțarea acordată prin bugetul Ministerului Educației, vom rămâne cu 100 de școli”.
Tot atunci, Cîmpeanu declarase că „nu are legătură toaleta din curte cu calitatea educației, din moment ce mulți dintre noi am făcut performanță învățând în aceste școli”. A fost, la scurt timp, apostrofat de premierul de atunci, liberalul Nicolae Ciucă. „Aceste toalete nu trebuie să mai existe în România anului 2024. Mi se pare absolut incredibil”, spunea Ciucă. În aceeași perioadă, în septembrie 2022, Marcel Ciolacu, la acea vreme președinte PSD, acum prim-ministru din luna iunie, susținea că „toaletele din curțile școlilor sunt o rușine și trebuie să dispară definitiv. România Educată trebuie să funcţioneze pentru toţi, nu doar pentru elitele privilegiate”, scria Ciolacu pe Facebook.
În iunie 2023 erau „200, 200 și un pic”, spunea Ligia Deca
După preluarea mandatului, la începutul lunii octombrie, ministrul Ligia Deca nu a mai adus în discuție modernizarea școlilor cu toalete în curte. Pe 14 iunie anul acesta, Deca spunea la finalul audierilor din Parlament pentru scaunul de ministru al Educației în noul guvern, despre un termen până la care să dispară toaletele din curte, că „avem deja un progres semnificativ în acest sens. Din câteva mii au rămas 200, 200 şi un pic şi urmează ca printr-o linie dedicată de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să finalizăm şi această chestiune”, spunea oficialul, potrivit Digi24. „Ea ţine de autorităţile publice locale”, a continuat Deca.
În luna mai 2022, un număr de 126 de unități de învățământ preuniversitar de stat erau pe lista aprobată de Guvern pentru primirea de fonduri ca să construiască toalete, în locul latrinelor existente. Tot în primăvara anului trecut, ministrul Educației a anunțat că dacă acești bani alocați acum vor fi investiți, conform planului, ar mai rămâne 199 de structuri cu latrine.
Statisticile despre toaletele din școli sunt diferite la fiecare raportare oficială. De exemplu, în decembrie 2020, Guvernul României a aprobat un memorandum în care scria că peste o treime dintre școli sunt fără toalete interioare și nu au autorizație sanitară. Concret, potrivit documentului situația ar sta în felul următor:
- 12.712 clădiri școlare nerenovate;
- 4.414 școli care folosesc sobe pentru încălzire;
- 5.826 de școli care nu au autorizație sanitară;
- 3.884 nu au surse de apă adecvate;
- 6.180 de școli nu au toalete interioare;
- 12.359 de școli nu au rampă de acces;
- 15.007 școli nu au toalete adaptate persoanelor cu dizabilități.
În raportul final „România Educată”, publicat pe 14 iulie 2021, scrie că „<Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023> identifică aproximativ 4.200 de școli din România (însumând peste 155.486 de elevi) care nu au grupuri sanitare în incinta școlii, jumătate dintre acestea fiind amplasate în curte lipsite de apă curentă și canalizare”. Documentul are și o actualizare a datelor: „La nivelul anului 2021, din datele transmise de către Ministerul Educației, din numărul total de clădiri cu destinația săli de curs, laboratoare, sală de sport, cămin sau cantină din învățământul preuniversitar, un număr de 3.191 clădiri nu au autorizație sanitară, fiind proporțional mai numeroase în mediul rural decât în cel urban. Este important să notăm și că o parte semnificativă a autorizațiilor sanitare a fost obținută în baza unei declarații pe propria răspundere a directorului unității de învățământ”.
