Cluburile din primele două eșaloane românești ale căror academii de copii și juniori se clasează printre primele 20 la nivel național vor fi obligate, din sezonul următor, să îndeplinească o nouă regulă dictată de Federația Română de Fotbal. Tocmai acestor grupări, entități sportive care au avut grijă de-a lungul timpului să clădească cu grijă baza piramidei, le va fi impus să folosească, pe toată durata partidei, jucători formați la nivel național, și care să fie, totodată, eligibili pentru echipa națională. Altfel, vor pierde sumele provenite din plățile de solidaritate venite de la UEFA.
În caz contrar, indiferent de numărul de meciuri în care regula nu este respectată, „va fi sancționat cu o penalitate egală cu valoarea sumei reprezentând plata de solidaritate UEFA”, transmite FRF. Clubul rămâne fără banii primiți de la UEFA – în 2024 suma este de 125.000 de euro -, iar la final de sezon, toată suma cumulată din sancțiuni va fi împărțită în mod egal de primele trei clasate din prima ligă care îndeplinesc regula. Tot în comunicatul Federației este specificat că sancțiunile de ordin financiar reprezintă doar o primă fază a algoritmului punitiv, fără să se specifice, totuși, dacă va fi vorba și de depunctări, în caz că această regulă va fi încălcată de mai multe ori.
Găselnița federalilor vine cu câteva hibe mari care ar putea afecta, pe termen lung, fotbalul autohton. Buna intenție, aceea de a stimula și mai abitir promovarea numărul tinerilor, le-ar putea pricinui necazuri mai ales cluburilor ale căror academii sunt clasate în top. Într-un cuvânt, sau în mai multe, chiar celor care și-au pus banii, timpul și capetele la contribuție, pentru a dezvolta un program cât de cât viabil.
Csikszereda, de pildă, are deja o academie cunoscută, a doua clasată la nivel național. Ei bine, secuii vor fi obligați, de la anul, să aibă în teren cinci (cel puțin) jucători formați la nivel național. Altfel, vor pierde banii de la UEFA. La polul opus, Gloria, club fără o academie clasată în top, nu va suporta nicio măsură disciplinară. Chestie pur teoretică, întrucât toată lumea speră ca Buzăul să promoveze. De aici rezultă un dezechilibru clar, cel puțin pe teren. Imaginați-vă un unsprezece alcătuit din jucători aleși „pe sprânceană”, conceput să câștige meciuri indiferent de naționalitatea jucătorilor, împotriva unei garnituri cu cel puțin cinci băieți formați în academiile românești. Măcel!
Măsuri oarecum similare au fost aplicate, fără succes, în câteva țări cu fotbal bun. Turcia, de exemplu, o țară care s-a luptat ani de-a rândul să găsească echilibrul între jucătorii străini și cei formați la umbra semilunei, a decis în 2015 să adopte așa-zisa practică europeană, ridicând restricțiile pentru străini. Toată lumea ajunsese la un acord previzibil, acela că valoarea nu poate fi stimulată decât prin concurență. Federalii, împreună cu președinții cluburilor, constataseră că cei mai buni jucători turci erau formați, culmea, la cluburile din străinătate, mare parte a naționalei fiind alcătuită, în acel moment, din fotbaliști crescuți în Germania.
Poate și mai elocvent, Ucraina a aplicat câteva restricții asemănătoare. Cel puțin șapte autohtoni trebuiau să se afle permanent pe teren, în meciurile Premier League. Acum câțiva ani, vecinii de la est au renunțat la aceste restricții, în ciuda numărului mare de stranieri care activau în Premier League. Rezultatul? La Cupa Mondială FIFA U-20 din 2019, Ucraina a câștigat primul titlu din istoria națiunii după ce a învins Coreea de Sud cu 3-1 în finală.
