Ca și în anii din urmă, și în acest an destul de multe minore au ajuns la maternitatea Buzău pentru a naște la vârste fragede. La fel de trist este și faptul că sunt în continuare destul de mulți bebeluși abandonați în maternitate. Tot ce pot face medicii și specialiștii din sistemul de protecție a copilului în astfel de situații este să adopte cele mai bune soluții în interesul copilului. Pentru aceasta se fac anchete sociale și apoi sedecide în grija cui se vor afla acei copii. „Sunt în fiecare lună cazuri sociale care nu îndeplinesc condiția de creștere a copilului și se fac anchete sociale împreună cu DGASPC”, explică situația Claudiu Damian, managerul celei mai mari unității medicale buzoiene.
În astfel de situații, DGASPC Buzău, prin echipa de specialiști desemnați, asigură preluarea copiilor părăsiți în unitățile spitalicești care au în structură secții de nou-născuți și pediatrie de pe raza județului Buzău. Instrumentarea de către specialiștii DGASPC Buzău a cazurilor semnalate se realizează în acord cu prevederile Legii 272/2004 și a Hotărârii de Guvern privind colaborarea între DGASPC și instituțiile care au nou-născuți, respectiv Maternitatea și Secția Pediatrie. În colaborare cu reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Buzău, serviciile publice de asistență socială de la nivelul primăriilor precum și de la IPJ Buzău, în funcție de situația socio-familială a fiecărui copil, se dispun măsuri sau servicii în interesul superior al acestuia. În cauză se întocmește și se semnează procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, iar când starea de sănătate a acestuia permite externarea, DGASPC Buzău instituie măsura plasamentului în regim de urgență la un asistent maternal profesionist pentru copilul cu vârsta de 0-3 ani sau în structură de tip rezidențial pentru copilul care necesită servicii de îngrijire de specialitate ce nu-i pot asigurate în familie, adică în cazul copiilor cu handicap de gradul I.
Situația comparabilă cu cea de anul trecut
De fiecare dată, la nivelul DGASPC Buzău, pentru acești copii sunt instituite măsuri de protecție specială, plasamentul în regim de urgență, precum și măsuri pentru integrarea copilului în familia naturală extinsă.
O mare parte a copiilor părăsiți ajung în grija asistenților maternali. Astfel, anul trecut, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului a făcut demersurile necesare pentru 28 copii părăsiți în maternitate, dintre care 18 băieți și 10 fetițe; 9 copii proveneau din mediul urban și 19 din rural. Pentru 25 de copii s-a dispus măsura plasamentului la asistent maternal profesionist, un copil a ajuns în Complexul de servicii pentru copilul cu dizabilități Buzău, iar alți doi au fost integrați în familie. Anul acesta, în primul semestru, situația copiilor abandonați în maternitate nu diferă prea mult de cea de anul trecut. În grija Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău au ajuns până acum 17 bebeluși, 6 băieți și 11 fete, 6 provenind din mediul urban și 11 din mediul rural. Pentru toți 17 s-a dispus măsura plasamentului la asistent maternal profesionist. În 2019, în primul trimestru erau înregistrate 18 cazuri din cele 28 care au fost totalizate până la finele anului.
În toate cazurile, specialiștii DGASPC au instrumentat cazurile semnalate și au luat deciziile care se impul legal cu respectarea cu prioritate a interesului superior al copilului, acela de a crește într-un mediu familial care să-i asigure o dezvoltare corespunzătoare.
ONG-urile spun că este nevoie de educație sanitară a minorilor
Explicația situației în care copiii ajung să aibă copii este dată de un raport al unei organizații neguvernamentale: lipsa educației și a veniturilor. Astfel, problema mamelor minore se regăsește la nivel național pentru că, așa cum arată un studiu realizat în 2018 de Salvați Copiii România – organizație neguvernamentală, care militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația României -, o treime din mamele minore au mai mult de un copil.
Din același studiu reiese că pentru 59% din mamele minore alocația copilului este principala sursă de venit, iar pentru 50% din ele, muncile ocazionale sunt principala sursă de venit, în timp ce ajutorul social este de bază pentru 21% dintre ele. Același studiu arată că 90% din mamele care trăiesc în mediul rural trebuie să se deplaseze în altă localitate pentru controlul la ginecolog și nu au destui bani pentru această deplasare.
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 arată că maternitatea precoce duce la abandon infantil, abandon școlar și risc ulterior de excluziune socială, așa cum se arată, de altfel, și în studiul realizat de Salvați Copiii. Astfel, în ceea ce privește educația, același studiu indică faptul că dintre mamele minore, 83% nu mai merg la școală, iar 64% dintre ele au abandonat școala încă dinainte de a rămâne însărcinate, iar 15% dintre ele nu au mers niciodată la școală sau nu au terminat nici măcar școala primară. Doar 36% dintre mamele minore au 8 clase de școală, iar 7% au liceul terminat. La aceasta se adaugă și lipsa informațiilor privind educația sexuală, lucru evidențiat și prin faptul că doar 16% din mamele minore au utilizat metode contraceptive și doar 53% din ele sunt văzute de un ginecolog în timpul sarcinii. Dintre acestea doar 52% își fac analizele recomandate de medic, deși 90% din ele sunt înscrise la medicul de familie. Studiul mai indică faptul că doar 41% dintre minorele însărcinate au avut informații de educație sexuală, 34% informații de planning familial și 23% au avut acces la educație sexuală în școală. Peste 30% dintre mamele minore își iau aceste informații de la rude și prieteni, nu de la personal medical sau educațional.
Încercare timidă de a introduce educația sanitară în școli
Teoretic, din 2004, potrivit Legii 272/ 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului pentru programele de educație pentru sănătate, se prevedea „derularea sistematică în unitățile școlare de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor” Însă cursurile erau opționale și a depins de fiecare școală în parte dacă le-a făcut sau nu.
În aprilie 2020, printr-o lege aprobată de Parlament, disciplina educație sexuală a devinit obligatorie în școli, o dată pe semestru. Majoritatea a considerat demersul unul normal, însă proiectul s-a lovit și de opoziție din partea părinților pentru că Ministerul Educației nu a venit cu lămuriri despre ce vor conține aceste cursuri, cum vor fi adaptate vârstei, cine va preda, astfel că a fost alimentat valul de supoziții și îngrijorări. Până la urmă, a avut loc o modificare a legii, care a fost votată de Parlament, prin care se înlocuiește educația sexuală cu cea sanitară și se introduce acordul parental pentru astfel de cursuri.
Dacă lè place sexul, trebuie să își asume și creșterea copilului. In natură nici un animal nu își abandonează puii, doar omul face așa cevă. Lă Pușcărie, că să se reeduce urgent!
Nu ai cu ce sa iti cresti copilul da? Ok cand l-ai conceput la asta nu te-ai gandit? Eu asa as intreba o Mama care isi lasa copilul in grija statului. Il parasesti? Dupa gratii. Acolo poti munci iar cu acei bani statul sa iti poata creste copilul.