Violențele îndreptate împotriva protestatarilor pașnici, la care s-a dedat Jandarmeria în 10 august 2018 – ai cărei șefi o împin­seseră în rolul de gardă pretoriană a fostului lider PSD Liviu Dragnea și a camarilei sale politice – au aruncat instituția la cel mai scăzut ni­vel de încredere publică și în cea mai gravă criză de ima­gine. Criză care s-a repercutat și asupra Ministerului de Interne. Cum a fost gestionată ieșirea din criză, care trebuia să vină de la instituția superioară, adică de la MAI? Nu a fost. Ba, mai mult, a fost adâncită, prin luarea unor decizii care realmente au sfidat. După violențele din 10 august, ministrul de atunci al Internelor, Carmen Dan, a dispus rocada între șeful Jandarmeriei, Sebastian Cucoș, și adjunctul său, Cătălin Sindile, originar din Teleormanul ei și al lui Liviu Dragnea. Iar în Interne a fost sacrificat un pion, Dan Chi­rică, secretar de stat în relația cu Prefecturile. Eșalonul întâi al MAI nu nu a fost dislocat, rămânând să secretizeze documente necesare în dosarul penal privind violențele din 10 august, ­des­chis de Parchetul General, reușind astfel să blocheze o bună perioadă de timp ancheta.

Situația aceasta a adâncit criza de imagine răsfrântă asupra MAI. Cine ar fi trebuit să o rezolve? Guvernul. Dar Viorica Dăncilă nu a cerut demisii în MAI, nu a recurs la demiteri, nu a luat ­ati­tudine față de secretizarea abuzivă a unor documente cerute de procurorii militari. Așadar, toată lumea rămăsese pe poziții și, la unison, clama o tentativă de lovitură de stat. Scenariu invocat public de Liviu Dragnea, pentru a justifica violențele Jandarmeriei, la care au subscris apoi, docil, vârful MAI și al Jandarmeriei. A cărei conducere, pentru a valida acest scenariu, a sesizat, la o lună după evenimente, DIICOT; instituție care, în iunie anul acesta, a cerut dosarul de la Parchetul General, fiind de presupus o reîncadrare juridică, pe linia infracțiunilor împotriva ordinii constituționale, în care militarii vizați de ancheta procurorilor militari vor deveni victime.

După condamnarea lui Liviu Dragnea, în mai anul acesta, la prima remaniere guvernamentală, făcută în iulie, singurul ministru PSD anunțat a fi înlocuit a fost Carmen Dan. Adică, pupila fostului lider social-democrat. Fiind făcută cu o lună înainte de mitingul din 10 august, părea o mișcare de PR politic, o încercare din partea Vioricăi Dăncilă, premier și prezidențiabil, de calmare a spiritelor și de recuperare din procentele pierdute de PSD, ajuns la cel mai mic scor electoral din istoria sa.

Cu cinci zile înainte de mitingul anunțat pentru 10 august, ministrul interimar al Internelor, Mihai Fifor – unul din cei 24 de semnatari ai scrisorii prin care lui Liviu Dragnea i se cerea, anul trecut, demisia din fruntea PSD –, anunță schimbarea șefului Jandarmeriei Române, colonelului Cătălin Sindile, cu generalul de brigadă Constantin Florea, de la Jandarmeria Dolj, județ din care provine Mihai Fifor. Ca măsură pentru „creșterea nivelului de siguranță a cetățeanului, pe de-o parte, și creșterea nivelului de încredere în Ministerul de Interne și instituțiile din subordine”. Demiterea lui Sindile echivalează însă cu extragerea încă unui pion al lui Liviu Dragnea din cercul de putere de la vârful statului.

Ambele decizii, și a Vio­rică Dăncilă și a lui Mihai Fifor – desemnat de ea să preia interimar conducerea MAI, pe fondul unei alte grave crize de imagine răsfrântă asupra Internelor, în urma tragediei de la Caracal –, par să aibă în vedere mai degrabă înlocuirea camarilei fostului lider PSD cu oameni apropiați noii puteri. MAI pare să rămână, deci, captivul unor găști politice, unele cu conexiuni în cercul de apropiați ai lui Adrian Năstase, al cărui fiu, Mihnea Năstase, în vârstă de 26 de ani, a fost numit recent consilier onorific pentru parteneriate strategice al vicepremierului Mihai Fifor.

Astfel, după ce s-au debarasat de Cătălin Sindile, următoarea mișcare a fost să-l reactiveze pe chestorul Pelmuș Pandelea, apropiat al generalului Toma Zaharia, fost număr doi în Interne în Guvernul Năstase, să-l aducă din pensie și să-l numească secretar general în MAI. Ca o paranteză, numele lui Toma Zaharia, numit și „generalul Heroină”, a fost legat în presa de la sfârșitul anilor ‘90 de așa-numitul dosar „Sintofarm”, despre care se scria că Brigada de Combatere a Crimei Organizate intrase pe firul unei tranzacții transnaționale cu anhidridă acetică (precursor pentru heroină), rețea în care apărea și numele soției generalului, la vremea respectivă director la Sintofarm SA. La finalul anului 2000 se instala Guvernul Năstase, iar Toma Zaharia ajungea numărul doi în MAI. La scurt timp, de ancheta de la BCCO nu s-a mai auzit nimic.

Deci, în loc de reformă, o schimbare de gașcă politică. Și asta, la nivelul unuia dintre cele mai importante mi­nistere – instituție-pilon în sistemul de securitate națio­nală –, vulnerabilizat de o criză majoră în care a fost aruncat de politicieni incompetenți sau/și veroși.

(Text publicat în ,,Puterea a Cincea”)

DISTRIBUIȚI
loading...