25 de muncitori indieni au fost aduşi să lucreze pentru reabilitarea clădirii Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu”. Firma care a obţinut contractul pentru reabilitarea clădirii Colegiului va suplimenta numărul muncitorilor aduşi de peste graniţe, astfel încât proiectul să fie gata anul viitor, iar elevii Colegiului să se poată reîntoarce în şcoala lor. Pentru muncitorii indieni au fost amenajate, în incinta Colegiului, dormitoare, vestiare, duşuri şi o sală de mese.
Muncitorii din India sunt meseriaşi, serioşi şi harnici, spun angajatorii care, ca şi autorităţile locale, doresc ca lucrările de reabilitare ale unităţii de învăţământ să fie gata anul viitor. În plus, muncitorii din India mai sunt şi ieftini. Pentru că, potrivit unei analize efectuate de profit.ro, care a utilizat datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în sectorul construcţiilor cele mai mari creşteri nominale salariale au venit în Bucureşti (circa 770 de lei), Arad (680 de lei), Sibiu (620 de lei) şi Argeş (600 de lei), în timp ce cele mai mici creşteri au avut muncitorii din Constanţa, Hunedoara, Timiş şi Buzău (sub 300 de lei). Şi acesta nu este singurul exemplu de domeniu în care Buzăul ocupă ultimile locuri în ceea ce priveşte salarizarea comparativ cu ce se întâmplă în alte judeţe ale ţării. Până şi în sectorul de Tehnologie a Informaţiilor şi Comunicaţii, unde sunt salarii foarte mari, în Buzău acesta se situează undeva la 2.000 lei. De asemenea, în serviciile administrative şi de suport, creşterile salariale în Buzău au fost sub 300 lei, comparativ cu alte zone unde creşterile au fost mai mult decât duble.
Situaţia dezastruoasă a salarizării în judeţul Buzău pe cele mai multe sectoare de activitate, comparativ cu alte zone ale ţării şi cu salariile oferite peste graniţele, este reflectată de tendinţa, care se accentuează de ani buni, a migraţiei forţei de muncă tinere. Anul acesta, din peste 3.000 de absolvenţi de studii medii, circa 20%, au optat pentru o 
formă de învăţământ superior, 300 s-au înscris la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea angajării fiind forţă de muncă disponibilă pentru piaţa locală, restul tinerilor luând calea stăinătăţii, alăturându-se părinţilor plecaţi la muncă peste hotare de ani buni. ,,Din ce în ce mai puţini copii vin să se înscrie în evidenţele instituţiei. Anul acesta 300 de copii s-au înscris în evidenţele AJOFM din cei 3.000 de absolvenţi. Unde sunt ceilalţi ? O parte, undeva la 20%, merg către învăţământul superior de stat sau privat, iar diferenţa este migraţia forţei de muncă către familiile de români care de ani buni s-au stabilit în străinătate. Nu îi interesază Bacalaureatul din România care înseamnă permis de liberă trecere către învăţământul superior de stat. România fiind ţară membră UE, studiile sunt compatibile şi recunoscute. Ai liceul în România, îl ai şi în Germania şi în Franţa etc.“, spune directorul AJOFM , Ionel Tociu.
