Procurorii DIICOT au primit termen o lună de zile să transmită instanței în ce măsură s-a colaborat cu Serviciul Român de Informații în dosarul fraudelor informati­ce de la Direcția Economică a Primăriei Buzău.

Documentele ar trebui să ajungă până la data de 7 februarie la dosarul cauzei aflată din august 2016 pe rolul Tribunalului Buzău. Între timp, preșe­din­tele completului de judecată a decis la ultimul termen să se revină cu adresă la expertul informatic, expertiza contabilă fiind depusă la dosar la sfârșitul anului trecut. Aceste documente solicitate de instanță ar putea fi ultimele înaintea pronunțării unei soluții în acest proces care a  făcut mare deranj pe ultima sută de metri a mandatului fostului primar Constantin Boșcodeală.

Între timp, niciunul dintre inculpați nu se mai află sub o măsură preventivă, controlul judiciar fiind ridicat în luna martie 2018 și în cazul fostului șef al Direcției Economice a primăriei Buzău, Ion Gegea, după ce doi dintre inculpații din dosarul fraudelor informati­ce identificate de procurorii DIICOT la Direcția Economică a Primăriei Buzău, care au recunoscut că au șters amenzi din baza de date, au scăpat de măsurile preventive cu patru luni mai devreme.

Este vorba despre Virgil Toșu, fostul șef al Serviciului Urmărire, Executare și Co­lectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcției Economice a Pri­măriei Buzău, și despre George Bunea, funcționar în cadrul aceluiași serviciu. Cei doi și-au recunoscut faptele încă din luna aprilie, însă nu și abuzul în serviciu, infracțiune despre care avocații celor doi spun că procurorii DIICOT Buzău ar fi introdus-o pe lângă cele de constituire de grup infracțional și fraude informatice, cu scopul de a mări limitele de pedeapsă. De altfel, încă din luna aprilie 2017, Virgil Toșu și George Bunea au solicitat, prin avocat, președintelui completului, să analizeze cererea de judecare în procedură simplificată, întrucât își recunosc faptele de fraudă informatică, dar, totodată, au contestat abuzul în serviciu, faptă care, în interpretarea apărării, ar fi absorbită de prima și nu una distinctă menită să aducă un aport la pedeapsă.

Toșu și-a arătat disponibilitatea recunoașterii acu­zațiilor încă din faza de urmărire penală, după 24 de ore de reținere el fiind plasat în arest la domiciliu la cererea expresă a DIICOT. De altfel, pentru unii s-a cerut arestarea preventivă, pentru alții nu, în funcție de modul în care au decis să recunoască acuzațiile care li s-au adus la cunoștință, ori au venit cu informații prețioase la dosarul stufos instrumentat de procurorii DIICOT Buzău, după ce li s-au pus pe masă dovezi ale infracțiunilor de criminalitate organizată comise de-a lungul a cel puțin cinci ani în dauna bugetului comunității locale.

Precedentul, creat de șefi

În rechizitoriul procurori­lor DIICOT care au instrumentat cazul, sunt evidențiate 37 de persoane scutite de la plata amenzilor de circulație, unii cu câte o singură amendă, alții cu mai multe, semn că, pentru anumite persoane din municipiu, „cotizația“ la funcționarii de la Direcția Economică pentru ștergerea amenzilor de circulație devenise o practică. Totuși, acest lucru nu ar fi fost posibil pentru funcționarii simpli ai Pala­tului Comunal dacă nu ar fi existat precedentul creat de șefi, care le-au solicitat asemenea manevre pentru diverse VIP-uri locale.

„În baza relațiilor de ami­ciție avute de ei personal sau de alți colegi ai lor cu de­bi­torii neplatnici ai amenzilor contravenționale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privință de către inculpatul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toșu Virgil (…) Așa se face că în baza acestei curtoazii nedemne pentru funcția publică exercitată de inculpații Gegea Ion, Toșu Virgil, Bunea George și Răileanu Carmen George au șters sau clasat din evidențele sistemului informatic al Primăriei municipiului Buzău debite constând în amenzi contravenționale pentru foarte multe persoane fizice, unele dintre ele ocupând în ierarhia socială sau publică de la nivelul municipalității buzoiene însemnate funcții (…)“, spun pro­curorii DIICOT. Adică, odată precedentul creat de șefi, funcționarii fără funcții de conducere, dar cu acces efectiv la baza de date, au luat afa­cerea în propriile mâini.

Șase angajați ai Direcției Economice a Primăriei Buzău au fost trimiși în judecată în august 2016 de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău. Este vorba despre:

  • Ion Gegea, directorul Direcției Economice a Pri­măriei Buzău, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
  • Cătălin Liviu Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
  • Bogdan Mihai Neamu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Co­lectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
  • Virgil Toșu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
  • George Bunea, fun­cționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
  • Carmen George Răi­leanu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul.

Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).