Educație

Ziua porților deschise la Colegiul Național „Mihai Eminescu”

O școală trăiește prin oamenii ei, fie că vorbim de cadrele didactice dedicate, cu dragoste de copii și cu știința de a-i învăța, fie că vorbim de elevii și absolvenții, care, oriunde vor ajunge în lume, sunt o carte de vizită pentru prezent, dar și pentru viitorul ei. O astfel de școală este Colegiul Național „Mihai Eminescu”, cu mai bine de 100 de ani existență. Este o școală cu tradiție în excelență și are o astfel de carte de vizită care o recomandă oriunde în lume. Și atunci când nu vine lumea la el, „merge“ el în lume, așa cum s-a întâmplat pe 5 iunie 2017, când i s-a conferit titlul de „Şcoală-Ambasador a Parlamentului European”.

Povestea acestei școli de tradiție aflată în elita învățământului buzoian și național a început în anul 1919, când, apare Decretul-lege nr. 3864 din 8 septembrie, semnat de regele Ferdinand I (1914-1927) şi contrasemnat de ministrul C. Angelescu, prin care se înființează Școala Secundară de Fete. Numele de Colegiul Național „Mihai Eminescu” îl poartă din anul 2000.

Colegiul Național „Mihai  Eminescu” organizează joi „Ziua  porților deschise” și îi va primi pe toți  elevii care în scurt timp vor absolvi clasa a VIII-a, pentru a se prezenta în fața lor cu această istorie, cu rezultatele înscrise pe răboj, cu elevii care le vor putea deveni colegi mai mari și de la care au de învățat multe lucruri, și cu cadrele didactice care îi vor întâmpina și îi vor antrena în activități interactive. Porțile colegiului sunt deschise joi, 27 aprilie, în intervalul  orar 10.00-15.00, timp în care elevii voluntari ai Colegiului Național „Mihai Eminescu”  îi vor aștepta și îi vor îndruma spre toate spațiile în care se vor desfășura aceste activități, după cum precizează directorul Camelia Voicu. De asemenea, le vor răspunde tuturor întrebărilor pe care le vor adresa cu privire la ceea ce se petrece în acest liceu de prestigiu al municipiului și al județului Buzău. Elevii de clasa a VIII-a și profesorii însoțitori vor primi diverse  materiale în care școala se prezintă sub diferite forme.

Una dintre modalitățile de prezentare pe care a adoptat-o Colegiul Național „Mihai Eminescu” în ultimii ani este cea prin intermediul personalităților țării care s-au ridicat de pe băncile lui. Pe de o parte pentru a ilustra calitatea învățământului de aici, dar și pentru că adolescenții și tinerii au nevoie de modele, chiar dacă nu își propun neapărat acest lucru. De multe ori, o reușită a elevilor poate fi determinată de valorile întâlnite la ceilalți și însușite pe nesimțite de ei. Personalitățile pe care Colegiul Național „Mihai Eminescu” le prezintă ca model  elevilor de clasa a VIII-a dețin acele calități pe care ei le pot recunoaște ca fiind valabile și pentru ei și pe care, odată deveniți elevi ai acestei școli vor fi sprijiniți de cadrele didactice să le dezvolte.

 100 de ani ai Colegiului Național „Mihai Eminescu”, pe scurt

În perioada 1919–1922 funcționează ca Şcoala Secundară de Fete gr. II (Externatul de Fete) lucru consfințit prin Decretul-lege nr. 3864 din 8 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I (1914-1927) şi contrasemnat de ministrul C. Angelescu, prin care se înființează Școala Secundară de Fete.

Apar mici modificări de nume și de durată a studiilor. Astfel, în perioada 1922–1925 funcționează ca Şcoala Secundară de Fete (Externatul de Fete) „Dr. C. Angelescu”. Apoi, în perioada 1925–1928 se numește Liceul de Fete „Dr. C. Angelescu” (cu durata de 8 ani), iar din   1928 până în 1935 se va numi Liceul de Fete „Dr. C. Angelescu” și va avea durata studiilor de 7 ani. După apariția Legii învăţământului secundar din 15 mai 1928, s-a redus durata liceului de la 8 clase la 7 clase, cu două cicluri: ciclul inferior cu durata de trei ani şi ciclul superior cu durata de patru ani.

La 15 noiembrie 1931 liceul a fost dat în folosință la adresa actuală, din str. Independenței, nr. 22. Avea la acea dată opt săli de clasă, două cancelarii, sala de laborator, sala de gospodărie şi odaia pentru servitori. Din 1938 până în 1940 devine Liceul de Fete „Carol II” Buzău, iar din iulie 1938, denumirea confirmată de Minister este de Liceul de Fete „Carol II” Buzău,  cu o durată a cursurilor de 8 ani. Timp de opt ani, din 1940 până în 1948, se numește Liceul Teoretic de Fete Buzău, cu 11 ani.

Din anul 1953 până în 1957 va deveni Şcoala Medie nr. 2 (cu durata de 10 ani). Aceasta a fost noua denumire a școlii pe care autoritățile au dat-o ca urmare a reducerii duratei liceului de la 11 la 10 ani. Din 1957 și până în 1965 devine Şcoala Medie nr. 2 „Mihai Eminescu” Buzău.

În data de 16 noiembrie 1957 a fost emis Ordinul Ministerului Învăţământului şi Culturii cu nr. 2265 prin care se hotăra denumirea  nouă a unităţii de învăţământ,  iar profesoara de desen Elena Beldescu a realizat, la solicitarea directoarei Clotilda Constantinescu, un portret în picioare al marelui poet Mihai Eminescu, după fotografia din tinerețe a poetului, realizată la Praga, numai ca bust. Din 1965 și până în 1968 va purta denumirea de Liceul „Mihai Eminescu” Buzău. Denumirea de liceu  în loc de Școală medie a obținut-o prin H.C.M. nr. 903/1 septembrie 1965. În anul şcolar 1965-1966 şcoala a funcţionat numai cu clasele de liceu (IX-XI).

La începutul anului școlar 1969-1970, când școala a sărbătorit 50 de ani de existență, s-au desfășurat festivitățile semicentenarului cu ocazia căruia s-a lansat Monografia școlii realizată de profesorul Dimitrie Ionescu. Prin eforturile profesorilor Ștefan Petre, Florentina Dincă, Vasile Cojocaru, Nicolae Ionescu și sub coordonarea directoarei Clotilda Constantinescu a apărut, la 9 mai 1969, revista „Năzuințe”, concepută ca o „oglindă în care ne verificăm ideile, sentimentele” și în care au publicat de-a lungul vremii profesori și elevi, deveniți mai târziu nume cunoscute, ca Denisa Comănescu, Claudiu Săftoiu, Ovidiu Petrescu și mulți alții.

În anul 1976  s-a scris imnul Liceului „M. Eminescu”, versurile fiind semnate de Maulina Stoica (fostă elevă a şcolii) şi de profesoara Florentina Dincă, muzica Cristina Tomescu (și ea fostă elevă a şcolii).

Localul liceului a fost grav afectat de cutremurul produs la data de 4 martie 1977, și școala se mută pentru cinci trimestre în localul „Olga Bancic”, actualul sediu al Muzeului Județean.

Din 1978 până în 1990 se numește Liceul de Filologie – Istorie „Mihai  Eminescu” Buzău. Prin Legea educaţiei şi învăţământului nr. 28 din 21 decembrie 1978 se schimbă denumirea școlii în Liceu de Filologie-Istorie.

Din 1990 și până în 2000 se numește Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Buzău, iar în anul şcolar 1990-1991 s-a revenit la profilul tradiţional teoretic al liceului, denumirea şcolii fiind schimbată în Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Din 2000 și până în prezent se numește Colegiul Naţional „Mihai Eminescu, prin Ordinul nr. 4613 din 9 septembrie 2000, semnat de ministrul Andrei Marga.

În anul 1987, în urma desfășurării etapei pe țară a olimpiadelor școlare și sesiunilor de comunicări științifice pentru elevi, Liceul „Mihai Eminescu” s-a clasat pe primul loc pe județ ca număr de premii și mențiuni.

 Din istoria europeană a școlii buzoiene

Din anul şcolar 2010-2011, Colegiul „M. Eminescu” a fost admis în rândul celor 30 de unităţi de învăţământ din ţară pentru programul bilingv francofon, care dă posiblitatea elevilor să studieze în limba franceză mai multe discipline și să susțină Bacalaureatul în limba franceză, cu diplomă acordată de Ministerul Educaţiei din Franţa. Din anul şcolar 2010-2011 a fost acreditat în cadrul colegiului Bacalaureatul francofon. Diploma de bacalaureat va fi eliberată de Ambasada Franţei la Bucureşti.

La data de 5 iunie 2017, Colegiul a primit titlul de „Şcoală-Ambasador a Parlamentului European”.

În anul 2023 Colegiul Național „Mihai Eminescu” a obținut acreditarea Erasmus pentru mobilități Erasmus + în domeniul „Educație școlară”, pentru perioada 1 februarie 2023 – 31 decembrie 2027. În fiecare an școlar, 15 elevi vor pleca în mobilitate într-o țară a Uniunii Europene, pentru a desfășura activități educative cu elevi din liceele cu care colegiul va colabora în acest scop. Obținerea acestui proiect de acreditare Erasmus pe patru ani oferă o mai mai mare vizibilitate la nivel județean, național și internațional și aduce, prin activitățile propuse, plus-valoare școlii, precum și recunoașterea actului didactic desfășurat în cadrul acestei comunități educaționale.

 Centenarul, sărbătorit prin manifestări demne de o școală europeană

Centenarul a fost marcat prin activități deosebite. Serbările au cuprins manifestări culturale de anvergură în perioada 2017-2019. S-au pus bazele colaborării cu nume sonore ale culturii românești, prin care, timp de doi ani, prin ample manifestări culturale și științifice, a fost celebrată, alături de foștii și actualii elevi, profesori, părinți, o școală din elita celor naționale așa cum este Colegiul Național „Mihai Eminescu”.

Astfel, în ianuarie 2018 a avut loc Concertul extraordinar al Corului Național de Cameră Madrigal”, întâlnirea cu scriitorul Alex. Ștefănescu, iar în luna martie a avut loc Concertul de vioară susținut de Alexandru Tomescu. Activitățile au continuat și în 2019 cu spectacolul „Joc și Rock”, adaptare după Crai Nou, susținut de Opera Comică pentru copii din București.

În anul 2018, profesoara Mihaela Nicolae a fost declarată „Profesor Merito”, fiind apreciată pentru modul în care predă elevilor și  pentru rezultatele obținute.

Din luna octombrie 2018 școala a intrat într-un amplu proces de reabilitare a clădirii școlii, proiectul cuprinzând ample lucrări în interior, dar și în afara clădirii. Școala funcționează temporar în sediul fostului Liceu de chimie „Costin Nenițescu” din str. Transilvaniei nr. 196.

Din decembrie 2020, Colegiul face parte din „Asociația Colegiilor Centenare”.

Scurtă incursiune în galeria absolvenților Colegiului 

  • ALEXE MARIA: Actriţă de teatru. A absolvit Şcoala nr. 1 Buzău (2002), Colegiul Naţional „M. Eminescu”, ca şefă de promoţie (2006), după care a urmat Facultatea de Limbi Străine, secţia engleză-germană din Bucureşti, şi, în paralel, Facultatea de Teatru, jucând la Teatrul „Masca”, după care a absolvit un masterat la Playades Thetre din Londra şi Edinburgh (2010). La Londra, unde îşi are rezidenţa, împreună cu prietena sa Rachel Scurlock-Richardon, a înfiinţat o companie de teatru numită Fanny Pack Theatre care se bucură de mult succes. Ea spunea: „Educaţia mea ca actor s-a făcut în România”.
  • ANDRONE CONSTANTIN-PAUL: Profesor. A urmat cursurile școlii gimnaziale în satul natal, apoi Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1965, şi Facultatea de Filologie Bucureşti, cu teza de licenţă Interferenţe basmul fantastic – eposul eroic (1970). A fost repartizat la Liceul Teoretic din Beceni (1970-1975), apoi a venit la Liceul Industrial nr. 4 Buzău, azi Grup Şcolar Tehnologic „D. Filipescu” (1975-1989), de unde s-a transferat la Liceul Pedagogic „Spiru C. Haret” Buzău (1990-2014), de unde s-a pensionat.
  • BANU IONEL: Profesor. A absolvit clasele elementare la şcoala din Ogrăzile, cele secundare la Merei, Liceul „M. Eminescu” Buzău, promoţia 1973 şi Facultatea de Literatura Română din cadrul Universităţii Bucureşti, cu lucrarea de stat Structura formulelor mediane în basmul românesc şi rusesc (1980).
  • BĂNUŢĂ ADRIAN-NICOLAE: Jurnalist, mediator. S-a născut la 14 octombrie 1971 în oraşul Câmpina, judeţul Prahova. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1990, după care a urmat studii universitare. A activat în organizaţii neguvernamentale, în televiziune şi presa scrisă. A făcut parte din Asociaţia pentru Arte şi Ştiinţe Prospective „Geneze” din Buzău, în cadrul căreia a organizat peste 100 de acţiuni pentru tineri.
  • CATRINA (căs. Roman) CRISTINA-SIMONA: Jurnalistă, scriitoare. S-a născut la Buzău, în anul 1968, fiica profesorului Nicolae Catrina şi a profesoarei Dara-Mihaela Codescu. A crescut cu poeziile lui Nichita Stănescu, coleg de grupă şi prieten apropiat cu tatăl său. A absolvit Liceul „M. Eminescu” Buzău, promoţia 1986, şi Facultatea de Filologie Bucureşti, secţia română-arabă. A emigrat în Canada, unde a dobândit cetăţenia, dar s-a întors. A fost jurnalist la publicaţiile „7 plus”, „Naţional”, „Libertatea”, „Tango”.
  • CIOBANU DOINA: Muzeograf, cercetător ştiinţific. S-a născut la 18 mai 1951 în comuna Pietroasele, judeţul Buzău, fiica învăţătorilor Şerban şi Maria Ciobanu, născută Olteanu. Clasele I-IV le-a absolvit la Şcoala Clondirul de Sus, comuna Pietroasele, unde tatăl său era învăţător, clasele V-VIII la Şcoala nr. 6 Buzău, apoi Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1970, şi Facultatea de Istorie Bucureşti, cu lucrarea de stat Activitatea politică a lui Armand Călinescu (1977).
  • CIOLACU ION-MARCEL: Jurist, politician. S-a născut la 28 noiembrie 1967, fiul unui militar de carieră, pilotul comandor în retragere Ion Ciolacu. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1986, Facultatea de Drept la Universitatea Ecologică Bucureşti (1995), Colegiul Naţional de Apărare (2009), un masterat în Bazele sectorului Public la SNSPA Bucureşti (2012), Academia de Informaţii „Mihai Viteazul” (2012) şi alte cursuri postuniversitare.
  • COMĂNESCU DENISA: Scriitoare. A absolvit Şcoala Generală nr. 8 Buzău, azi Şcoala Gimnazială „Nicu Constantinescu”(1969), Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1973, şi Facultatea de Filologie Bucureşti, secţia romănă-engleză (1977). După ce a lucrat ca traducătoare la Chimimportexport Bucureşti (1977-1978), a devenit redactor şi apoi redactor şef la editura „Univers”. În anul 2007 este director general la editura Humanitas Fiction, unde a iniţiat ciclul „Raftul Denisei”. Membră a Uniunii Scritorilor (1986) şi a Parlamentului Cultural European (2006). A publicat poezii în cotidianul „Viaţa Buzăului”, în revista liceului, „Năzuinţe”, în „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Steaua” şi multe altele. A publicat volumele Izgonirea din paradis (1979), Cuţitul de argint (1983), Barca pe valuri (1987), Urma de foc (1999), Acum biografia de-atunci (2000), Obsesia biografiei (2008). A fost tradusă în 15 ţări. A făcut traduceri din lirica engleză şi americană. A primit Premiul pentru poezie al revistei “Luceafărul” (1978), Premiul de debut al Uniunii Scritorilor (1979), Premiul Festivalului Internaţional de Poezie de la Oradea (2009).
  • CONSTANTINESCU ROXANA-MIHAELA: Avocat. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” în anul 1979, a urmat cursurile Facultății de Drept din București. A participat la numeroase activități, proiecte și parteneriate derulate de Colegiul „Mihai Eminescu” în calitate de organizator sau invitat, fiind legată afectiv de școală.
  • COSMA CRISTIAN: Scriitor, publicist. S-a născut în municipiul Buzău în anul 1977 şi a absolvit Liceul „M. Eminescu”, promoţia 1995, şi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde a coordonat proiectul „Biblioteca de poezie” (2001). Co-fondator al revistei de cultură „Pana mea” (2008). Este editor la Casa de pariuri literare, redactor la publicaţia „Observator cultural” şi consilier de proiecte la Uniunea Scriitorilor din România. A publicat romanul Morţii Mă-tii (2012).
  • CRISTEA ANDI-LUCIAN: Politician. A absolvit Colegiul Naţional „M. Eminescu” Buzău, promoţia 2000, Facultatea de Ştiinţe Politice SNSPA Bucureşti (2000-2004), studii postuniversitare de lungă durată la Universitatea Bucureşti (2004), cursuri la Institutul Diplomatic Român (2009), cursuri la Universitatea de Apărare. În urma alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 a devenit europarlamentar, fiind ales în funcţiile de vicepreşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, preşedinte al Comisiei parlamentare de asociere Uniunea Europeană-Repubica Moldova şi altele.
  • FRÎNCU VIOREL: Scriitor, publicist. S-a născut la 27 octombrie 1952 în oraşul Buzau, fiul lui Dumitru şi al Mariei. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1971, Şcoala postliceală de secretariat, stenodactilografie şi comerţ exterior (1973) şi Institutul de conducere şi informatică Bucureşti (1978), cursuri de specializare în bibliotecomie (2012 ). Este membru fondator al Fundatiei „Amprenta” Buzău al Asociaţiei Culturale „Renaşterea buzoiană”. S-a afirmat ca un om de cultură în cadrul Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău, de unde s-a pensionat în anul 2017.
  • GAGIALOV VALERIA: Artistă de teatru şi film. S-a născut în anul 1931 la Galaţi. A absolvit Şcoala Medie nr. 2, azi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, promoţia 1950, după care a urmat cursurile Institutului de Artă, Teatru şi Cinematografie Bucureşti (1950-1954). A fost artista Teatrului Naţional din Bucureşti (1954-2004) şi a jucat în numeroase piese de teatru (Oameni şi şoareci, de John Steinbeck, Comoara de alături, de Paul Everac etc.) şi filme (Moara cu noroc, Serata, Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu, Singurătatea Florilor etc.). În anul 2004 a primit Ordinul Cultural în grad de Comandor pentru întreaga sa activitate. A fost căsătorită cu artistul Constantin Codrescu.
  • GRECU IOANA: Cadru didactic universitar, scriitoare. S-a născut la 22 februarie 1979 în municipiul Buzău. A absolvitt Liceul „M. Eminescu” Buzău, promoţia 1997, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, unde a susţinut şi un masterat şi a obţinut şi doctoratul, cadru universitar la Institutul de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi, la catedra de Limbi moderne şi limba română ca limbă străină. Elevă fiind, a debutat cu poezie şi a abţinut mai multe premii literare. În prestigioasa antologie a tinerilor scriitori, Salonul de literatură „Junimea”, din 2016, au fost incluse şi trei povestiri scurte ale Ioanei Grecu, anume „22”, „Revin în 60 de minute” şi „Vizită”.
  • IORDACHE (căs. Tupan) ANA –MARIA: Profesor universitar doctor. S-a născut la 19 aprilie 1949 în localitatea Săruleşti, judeţul Buzău, fiica lui Spiridon Iordache şi a Margaretei, născută Constantinescu. A absolvit Şcoala Medie nr. 2 „Mihai Eminescu” Buzău (1967) şi Facultatea de Limbi Germanice Bucureşti, secţia engleză-germană (1972), şi un doctorat în Filologie şi Literatură (1992). Redactor pentru limba engleză la revista „Cărţi româneşti” (1972-1989) şi la revista „Viaţa românească” (1991-), asistent ((1991), lector (1994), conferenţiar (1999), profesor (2002) la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor şi o unor prestigioase societăţi ştiinţifice internaţionale. Conducătoare de doctorat la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia.
  • MOROIANU CRISTIAN: Profesor universitar. S-a născut la 6 aprilie 1971. A absolvit Liceul „M. Eminescu” Buzău, promoţia 1989, Facultatea de Litere de la Universitatea Bucureşti (1994), un masterat în Filologie (1995), doctorat (2002) şi studii postdoctorale (2013) şi a urcat toate treptele carierei didactice universitare, fiind şi prodecan al Facultăţii de Litere (2009→). A susţinut cursuri la Universitatea de Studii din Padova (2000-2003) şi la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2001-2002). Conducător de doctorate. Cercetător ştiinţific la Institutul de Ligvistică al Academiei Române.
  • MOSCU ALEXANDRINA (ADINA)-PAULA: Pictoriţă. S-a născut în oraşul Buzău, la 3 martie 1908, fiica magistratului Gheorghe Moscu (1867-1937) şi a scriitoarei Constanţa Marino-Moscu (1875-1940). A absolvit clasele generale la Buzău, Liceul de Fete „Dr. C. Angelescu” Buzău, în particular, promoţia 1926, Şcoala de Belle Arte din Bucureşti şi o specializare în pictură şi gravură la Paris (1929-1930) în atelierul maestrului Jean Pierre Laurens. Şi-a manifestat talentul încă de pe băncile şcolii şi a avut expoziţii personale la Buzău (1935), Bucureşti (1928, 1929, 1937, 1965) şi Paris (1030, 1931). În 1950 a fost numită profesoară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. A realizat peisaje, portrete (N. Iorga, M. Sadoveanu, H. Coand, N. Ceauşescu), desene, portrete de muncitori, aspecte din uzine etc., autoportrete. Este „poate cea mai originală autoare de Autoportrete din toată pictura feminină din România”, cum o apreciază jurnalistul Tudor Octavian. Nicolae Tonitza, mentorul său, consideră că este „o individualitate puternică în atmosfera plasticii noastre”. A primit mai multe medalii, premii şi menţiuni, printre care Premiul de Stat (1951) şi „Ordinul Muncii” clasa a III-a. A fost căsătorită cu magistratul şi avocatul Vasile Melinte, originar din satul Curteni, comuna Olteneşti, Huşi. A  decedat la Bucureşti, în ziua de 27 noiembrie 1979.
  • MŨLLER CARMEN-RAMONA: Profesoară, poetă. S-a născut la 22 ianuarie 1970 în municipiul Buzău, fiica lui Martin şi a Mariei, născută Călinoiu. A absolvit Şcoala nr. 15 Buzău, azi „George Emil Palade” (1984), Liceul „M. Eminescu” Buzău, promoţia 1988, şi Facultatea de Geografie Bucureşti (1992). A publicat volumele de poezie Absolutul dual (2016), Omega femina (2017), Rapsodia în mov (2017), Dumnezeu în vocativ (2018) i volumul de proză Ursită drumului (2019).  Este redactor la revista on-line „Literatura de azi”.
  • NEAGOE EDMOND: Diplomat. A absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1981, apoi Facultatea de Drept din cadtul Universităţii Bucureşti (1985). A intrat în diplomaţie (1994), lucrând în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Este Consul general al României la Cernăuţi, Republica Ucraina, unde are un rol important în menţinerea legăturilor culturale şi spirituale ale românilor din Bucovina de Nord cu patria mamă.
  • NICOLAE ALEXANDRU-COSMIN: Cadru didactic universitar. S-a născut la 9 august 1986. A absolvit Colegiul Naţional „M. Eminescu” Buzău, promoţia 2005, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (2008), un masterat în Filologie la aceiaşi facultate (2010), un doctorat la Facultatea de Litere Bucureşti & Facultatea de Limbi Moderne şi Medievale a Universităţii Cambridge, cu teza Tipuri de elipsă în limba română (2013) şi studii postdoctorale la Academia Română (2015). Asistent, apoi lector la Facultatea de Litere Bucureşti şi cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Membru al mai multor societăţi ştiinţifice.
  • PANĂ DUMITRU: Profesor, poet. S-a născut la 15 mai 1960 în comuna Chiojdu, judeţul Buzău. A absolvit şcoala generală din sat, Liceul de Filologie-Istorie “Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1979, Facultatea de Filozofie din Iaşi (1984). A fost redactor-şef al publicaţiei „Opinia studenţească” (1982-1984). Azi este professor de ştiinţe sociale la Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balaş-Sotter” din Buzău.
  • PETRESCU OVIDIU-CAMELIU: Politician, om de cultură. S-a născut la 11 februarie 1953 în oraşul Mizil, azi în judeţul Prahova, fiul lui Constantin-Ştefan şi al Rozicăi, funcţionari. A absolvit clasele primare la şcoala din satul Runcu, comuna Pârscov, judeţul Buzău, clasele gimnaziale şi liceale la Liceul „M. Eminescu” Buzău, unde a fost şef de promoţie (1971), Facultatea de Filozofie Bucureşti, secţia fără frecvenţă (1972-1977) şi Facultatea de Drept Bucureşti (1980-1985 Asociaţia Culturală „Renaşterea buzoiană” care editează din 2004 un „Almanah”. A publicat lucrările Parlamentarii şi frizerii (1998) şi Politica între fascinaţie şi repulsie (2004), şi volumul de versuri Ulysse orb (2017).
  • ROMANESCU CRISTINEL: Tenisman, om politic. S-a născut la 7 aprilie 1959 în localitatea Ianca, judeţul Brăila. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” Buzău (1974-1978), Şcoala de Antrenori Bucureşti (1981-1983), Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Iaşi (2001-2006). A fost sportiv de performanţă (1967-1985), fiind multiplu campion naţional la tenis de masă.
  • SĂFTOIU CLAUDIU: Jurnalist, politician. S-a născut la 11 octombrie 1968 în municipiul Focşani. A absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1988, Facultatea de Litere Bucureşti, secţia română-franceză (1994), un masterat în Jurnalism (2001), cursuri de specializare în străinătate: „Programul Executiv pentru decidenţii politici” la Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, Germania (2005), Seminarul „Serviciile de informaţii şi democraţia” urmat la Şcoala Postuniversitară a Forţelor Navale a SUA din Bucureşti, Centrul pentru Relaţiile Civile şi Militare (2006), „Programul de Securitate la Marea Neagră” la Universitatea Harvard, Şcoala de guvernare John F. Kennedy, Boston, SUA (2006), şi un curs la Şcoala Postuniversitară a Forţelor Navale a SUA din Monterey, SUA – Centrul pentru Relaţiile Civile şi Militare (2006).
  • SĂLCUŢAN MIHAI: Avocat, scriitor, epigramist, publicist. S-a născut la 2 ianuarie 1946 în oraşul Buzău, fiul lui Ion Sălcuţan şi al Anastasiei, născută Barcari. A absolvit clasele obligatorii la Liceul „Spiru C. Haret” Buzău, Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1965, Facultatea de Drept Bucureşti. Este iniţiator al Concursului Naţional de Epigramă şi a publicat în numeroase reviste locale şi naţionale. Membru al Ligii Scriitorilor Români, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, vicepreşedinte şi membru de onoare al Uniunii Epigramiştilor din Romania, fondator şi preşedinte al Cenaclului umoriştilor „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim” Buzău, iniţiator şi organizator al Festivalului Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”. Cetăţean de Onoare al municipiului Buzău şi al Raionului Soroca, Republica Moldova. Distins cu Medalia „Meritul Civic” a Republicii Moldova, Premiul „Relaţii culturale” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Crucea Patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române, Distincţia Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei „Episcop Epifanie”, Premiul pentru carte de proză pe anul 2016 al Ligii Scriitorilor Români.
  • STĂNESCU (căs. Gâdea) SUZANA: Inginer doctor. A absolvit Liceul de Fete „Dr. C. Angelescu” din Buzău (1938), Facultatea de Chimie Industrială din Institutul Politehnic Bucureşti (1943) şi specializări în Cehoslovacia (1951), Polonia (1953), Republica Democrată Germană (1954). A deținut funcțiile de ministru al Educaţiei şi Învăţământului (16 iunie 1976-28 august 1979), de preşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (28 august 1979-22 decembrie 1989) şi de preşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor din România.
  • VERGU (căs. Iordache) MIOARA: Ziaristă. A absolvit Liceul „M. Eminescu” Buzău, promoţia 1972, Facultatea de Ziaristică Bucureşti (1978) şi un masterat în ziaristică. A deţinut funcţiile de preşedinte al Societăţii Ziariştilor din România (1992-1994), vicepreşedinte al Confederaţiei Balcanice a Jurnaliştilor (1993-1996), membru al Consiliului Director al Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni (1994-1995) şi în Consiliul Director al Organizaţiei nonguvernamentale „Pentru copiii noştri” (1993-1998).
  • ZĂINESCU NICULINA (Nina): Actriţă de teatru şi film. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” Buzău, promoţia 1965 şi apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti (1971) şi a jucat la teatrele din Piatra Neamţ, Piteşti şi Braşov, fiind distribuită în numeroase roluri.
  • ZOICAŞ ALEXANDRU-LAURENŢIU: Conferenţiar universitar. A absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” Buzău în anul 1981 ca şef de promoţie, apoi Facultatea de Filologie din Bucureşti, secţia limbi străine. A obţinut doctoratul şi este conferenţiar la catedra de limba franceză din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii București.

*

Alte personalități marcante care au absolvit Liceul” Mihai Eminescu sunt: Petre Emanoil Neagu – președinte al Consiliului Județean Buzău, Daniel Țiclea- prefect al orașului Buzău, Carmen Ichim – fost prefect al orașului Buzău, Laurențiu Țepeluș – deputat în Parlamentul României, Dinu Serenella – inspector școlar , Nicolae Toni – inspector școlar, Daniela Lăptoiu – inspector școlar, Ciprian Borcea – inspector școlar.

Din galeria absolvenților școlii fac parte, de asemenea, nu întâmplător, 30 de cadre didactice care profesează în prezent în instituție: Albu Daniela, Anica Georgiana, Barbu Iulia, Bobocea Violeta, Burdea Mariana, Caloian Liliana, Costache-Bolocan Mihaela, Dobru Iuliana, Fetic Mirabela, Gîrbea Daniela, Haralambie Monica, Holdon Olivia,Ionescu Dan, Marcu Nina, Mihalcea Liliana, Năstase Gabriela, Nicolae Mihaela, Nicolae Gabriel, Onțeluș Gabriel,Paraipan Daniela, Pătrașcu Dan, Rusu Daniela, Sandu Paula, Stoica Carmen, Șerbănescu Margareta, Tănasă Cristina, Tănase Laura, Trica Taisia, Văleanu Veronica, Voinea George.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker