Anul trecut au fost deschise peste 240 de dosare de daună pentru locuințe asigurate și avariate de cutremur, din care până acum s-au făcut plăți doar în 119 cazuri. Totodată, pentru 27 de dosare a fost refuzată plata despăgubirii pe motiv că tencuiala nu a căzut din cauza cutremurului, arată o analiză realizată de HotNews.ro.
Concret, 244 de dosare au fost deschise pe parcursul anului 2022, cele mai multe în urma cutremurului produs la Buzău în data de 3 noiembrie. Seismul de la ora 6.50 a avut magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter. Un cutremur specific pentru zona Vrancea, spuneau atunci reprezentanții Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). De obicei, la câțiva ani se produce un cutremur la magnitudinea între 5 și 6 pe zona respectivă, a declarat la vremea respectivă, la Digi24, Constantin Ionescu, directorul INFP. Cutremurul a fost înregistrat la o adâncime de 140 de kilometri și s-a produs la 69 km nord-est de Ploieşti, 76 km est de Braşov, 114 km vest de Brăila, 117 km vest de Galaţi, 118 km nord de Bucureşti, 126 km sud de Bacău şi 148 km nord-est de Piteşti.
În urma acestui cutremur au fost deschide 187 de dosare de daună pentru locuințe asigurate și avariate de cutremur, iar 106 au fost deja plătite, suma ridicându-se la 535.999 lei, potrivit informațiilor PAID.
Românii au mai deschis dosare de daună pentru locuințe asigurate și avariate de cutremur și în urma seismului din data de 16 iulie, din Oltenia. Inițial, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a anunțat că seismografele au înregistrat un cutremur de 4,2 grade în Hunedoara, la adâncimea de 5 km. Ulterior, institutul a precizat că seismul a avut loc, de fapt, în Gorj. Cutremurul s-a produs la 86 km Sud-Vest de Sibiu, 121 km Nord de Craiova, 137 km Nord-Vest de Pitești, 161 km Sud de Cluj-Napoca, 165 km Est de Timișoara, 177 km Sud-Est de Arad, 186 km Vest de Brașov, 216 km Sud-Est de Oradea, 221 km Vest de Ploiești, 227 km Est de Belgrad.
16 români au avut nevoie de despăgubiri în urma acestui cutremur și până în acest moment au fost despăgubite doar opt familii, în valoare de 43.060 lei.
Din totalul de 244 de dosare deschise pentru cutremur, până în prezent s-au plătit despăgubiri de aproximativ 600.000 de lei pentru 119 dosare. „Diferența dintre numărul de dosare deschise și numărul de dosare plătite nu înseamnă dosare respinse, ci sunt dosare aflate încă în diverse stadii”, a declarat pentru HotNews.ro Cosmin Tudor, directorul de dezvoltare al PAID.
Buzăul, cele mai multe plăți în urma cutremurelor
Seismicitatea zonei Vrancea este una dintre cele mai interesante din lume, nu numai din punct de vedere al energiei cutremurelor care se produc aici, ci şi prin faptul că seismele mari se produc cu anumite regularităţi. Potrivit specialiştilor, originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, respectiv zona Euro-Asiatică, Africană şi Indo-Australiană. Practic, în zona de contact a microplăcilor tectonice convergente la Curbura Carpaţilor se generează tensiuni. „Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, arată un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
Fiind cele mai frecvente, dar şi cu cele mai mari magnitudini, care pot atinge până la 7,7 grade Richter, se poate spune că „zguduiturile” din zona Vrancea determină seismicitatea României. Specificul cutremurelor din Vrancea este că se produc la adâncimi de peste 100 de kilometri, cutremure care sunt mai puţin periculoase decât cele de suprafaţă, prin faptul că energia seismului se repartizează pe o suprafaţă mult mai mare.
Așa se face că anul trecut, Buzăul a plătit cele mai multe dosare, respectiv 21. Clasamentul este completat de București cu 18 dosare plătite și Prahova, cu 17 dosare. Când vine vorba de plățile efectuate pentru despăgubiri, Buzăul conduce detașat clasamentul, cu 133.321 lei, urmat de Prahova (77.487 lei) și Vrancea (75.508 lei).
Pe localități, Buzăul se află pe locul trei, cu cinci dosare plătite în 2022. Topul pe localități în funcție de numărul de dosare plătite este dominat de București (18 dosare), urmat de Focșani (6 dosare). Topul pe localități în funcție de sumele plătite drept despăgubiri este dominat de București (47.568 de lei), urmat de Buzău (33.278 de lei) și Târgu Jiu (24.532 de lei).
A căzut tencuiala, dar nu de la cutremur
Din totalul celor 244 de dosare deschise anul trecut pentru avarii produse locuințelor în urma cutremurelor, 27 de dosare au fost refuzate la plată (11 la sută). Cele mai multe dosare (16) au fost refuzate pe motiv că nu ar fi fost o legătură de cauzalitate între cutremur și avariile constatate: „De exemplu, când după un cutremur foarte mic, cu intensitate care nu provoacă daune la clădiri conform STAS-3684-71-Scara-Intensităților-Seismice, avem anunțate căderi de tencuială sau alte avarii care au drept cauză reală fie un montaj necorespunzător, fie materiale adezive insuficiente”, se arată în precizările PAID.
Nouă dosare au fost refuzate la plată pe motiv că ar fi vorba despre avarii preexistente: „Când se dovedește clar că avariile respective erau acolo și înainte de a se asigura locuința”.
„Dovada clară” în acest caz înseamnă ori faptul că asiguratul admite că este vorba despre avarii preexistente cutremurului, ori, dacă există neînțelegeri între asigurat și firma de asigurări, prin expertiză tehnică extrajudiciară sau judiciară (dacă se ajunge la proces în instanță).
Un alt motiv invocat pentru respingerea a două dosare de daună anul trecut a fost faptul că riscul avizat nu a fost confirmat oficial (în ziua declarată ca dată a producerii cutremurului nu a fost confirmată de INFP producerea niciunui cutremur).
În România, nici măcar statul nu își asigură clădirile
Proprietarii de locuințe din România (persoane fizice, juridice și autorități ale statului) sunt obligați prin lege să-și asigure casele împotriva a trei riscuri de dezastre naturale – cutremurul, inundațiile și alunecările de teren.
În practică, nicio amendă nu a fost aplicată de primari în 13 ani de aplicare a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor, pentru a nu-și pierde electoratul. Mai mult, circa 50.000 de locuințe sociale sau de serviciu aflate în proprietatea statului nu sunt asigurate de primăriile marilor orașe împotriva cutremurului, inundațiilor și alunecărilor de teren, în ciuda obligațiilor și a sancțiunilor legale.
Asigurarea obligatorie PAD costă 10 sau 20 de euro/an, în funcție de materialele din care este construită clădirea, și poți primi în caz de dezastru maxim 10.000 euro sau 20.000 euro, în funcție de prima plătită. Pentru a-ți asigura locuința suplimentar, de alte riscuri, precum incendiul sau inundații de la vecini, trebuie să-ți faci asigurare facultativă. Potrivit legii, firmele de asigurări nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD.
Cele mai recente date ale PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor), societatea privată de asigurări care emite polițele PAD de asigurare obligatorie a locuințelor și plătește despăgubirile în caz de dezastre, arată că la finalul lunii ianuarie din acest an erau în vigoare 1.850.373 polițe PAD reprezentând 19,30 la sută din fondul locativ național. 75 la sută dintre locuințele asigurate cu PAD sunt în mediul urban.
