Echipele de control ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Buzău au aplicat o amendă de 200.000 de lei unei societăţi cu sediul social pe raza judeţului, pentru că nu a încheiat contracte de muncă pentru 46 de persoane. Conform unor surse din cadrul ITM Buzău, este vorba despre o firmă de curierat care își desfășoară activitatea la București, dar are sediul social în comuna Pietroasele.
Potrivit ITM Buzău, ancheta a pornit de la o sesizare a Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Constanţa, care a verificat aspecte legate de posibile infracţiuni economice. „Controlul efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău se încadrează în strategia de acţiune privind combaterea muncii nedeclarate şi a fost iniţiat ca urmare a unor aspecte sesizate de Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Constanţa”, se arată într-un comunicat de presă transmis de ITM Buzău.
În urma controlului desfăşurat de către inspectorii de muncă, s-a stabilit că societatea nu încheiase contracte de muncă legale pentru 46 de angajaţi. „Inspectorii de muncă au identificat doar la un singur angajator 46 de persoane care au desfăşurat activităţi în beneficiul acestuia fără a avea încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă. Amenda contravenţională aplicată a fost de 200.000 lei, conform art. 260 (1) lit.e din Codul muncii. Agentul economic are ca principal obiect de activitate Alte activităţi recreative şi distractive şi a folosit munca celor 46 de persoane pentru prestarea de servicii de curierat/livrare/transport”, a precizat ITM Buzău.
Munca la negru este un fenomen tot mai des întâlnit în țara noastră, motiv pentru care inspectorii ITM vor continua și în acest an controalele. Potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş, se vor desfășura acţiuni pentru identificarea mecanismelor prin care se ocoleşte plata contribuţiilor, în general – şi se caută alte modalităţi de a fi cumva recompensată prestaţia pe care o face o persoană, la un moment dat.
„Este acel protocol numit Cronos, cu ITM-urile, care este prins şi în PNRR şi în care, împreună, Antifrauda cu Inspecţia Muncii, încearcă să identifice, acolo unde încă se mai foloseşte, munca la negru sau munca la gri. Dar, toate aceste lucruri, să fie foarte bine înţeles, nu le facem decât în baza unei analize de risc. Nu mai mergem decât pe baza analizei de risc. Este unul dintre jaloanele pe care mi le-am impus eu, ca preşedinte, ca tot controlul, să-l numim generic, indiferent cine-l face, orice acţiune pe care o face ANAF în acest sens, are în spate o analiză de risc corectă, bine făcută – şi care să ne şi ducă la rezultatele pe care le aşteptăm şi, în acelaşi timp, să nu deranjez niciodată un contribuabil care îşi face bine treaba şi care încearcă să respecte legislaţia din România”, a menţionat Lucian Heiuş, la Conferinţa Anuală de Taxe PwC România.
De asemenea, inspectorii vor merge acolo unde există suspiciuni că TVA este evazionată, mai ales „acolo unde există tranzacţii intragrup, tranzacţii cu persoane afiliate”.
„Este unul dintre elementele pe care le avem în analiză. Vom încerca să verificăm şi luăm în studiile pe care le facem noi zone unde, în perioada de pandemie, statul a direcționat sume importante de bani – şi vrem să vedem dacă într-adevăr ele au fost folosite corect şi au şi ajutat la acest lucru (…) În mare, cam asta este viziunea noastră pentru anul 2023 şi obiectivele pe care ni le-am stabilit”, a mai spus Lucian Heiuş.
Ce este munca la negru
Munca la negru a primit o nouă reglementare odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 53/2017. Actul normativ introduce noțiunea de muncă nedeclarată, care este definită ca fiind:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parțial.
Odată cu modificarea Codului muncii, se modifică și sancțiunile instituite pentru așa-zisa muncă la negru, astfel:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă: amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă in REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activității: amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat: amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parțial: amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
În plus față de sancțiunile de mai sus, în cazul constatării săvărșirii uneia dintre faptele care se circumscriu noțiunii de muncă nedeclarată (sau muncă la negru), inspectorii de muncă dispun sistarea activității locului de muncă supus controlului.
Angajatorul astfel sancționat își va putea relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale și după ce demonstreaza că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității. Remedierea deficiențelor se face prin: încheierea contractului de muncă,t ransmiterea raportului de muncă în REVISAL sau, după caz, încetarea suspendării contractului de muncă și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.
Tot conform noilor modificări, contravenientul poate achita jumătate din amendă în termen de cel mult 48 ore de la data încheierii procesului-verbal ori de la data comunicării acestuia. În continuare, fapta angajatorului de a nu păstra la locul de muncă o copie a contractului de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc este sancționată cu amendă de 10.000 lei.
Munca la negru nu mai constituie infracțiune
Odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări, munca la negru a fost scoasă din sfera ilicitului penal. Anterior modificărilor, fapta angajatorului de a primi la muncă mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract de muncă era considerată infracțiune. Pedeapsa aplicată pentru asemenea infracțiuni era închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Conform expunerii de motive, în peste 90 la sută din dosarele penale au fost dispuse măsuri de neîncepere sau de încetare a urmăririi penale. S-a apreciat astfel că, pe de o parte, reglementarea anterioară era lipsită de orice efecte iar, pe de altă parte, genera o discriminare între angajatori.
Totuși, primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, continuă să fie infracțiune. Fapta se sancționeaza cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
