Daniel DRÂMBU
Te-ai săturat de fotoliul în care îți petreci timpul liber uitându-te la filme? Nici restaurantul nu-ți mai face cu ochiul? Vremea nu este prietenoasă plimbărilor? Atunci hai la Muzeul Județean Buzău, care te așteaptă tot sfârșitul de săptămână cu expoziții de arheologie, istorie, artă și etnografie.
Muzeul Județean Buzău deține cea mai mare colecție de telefoane din țara noastră, aceasta însumând peste 400 de aparate, de proveniență străină și românească. Toate telefoanele sunt restaurate cu piese originale și se află în stare de funcționare. Nucleul acestei colecții îl constituie donația colonelului buzoian Nicolae Antohi, care a început să colecționeze aparate telefonice încă din anul 1975. Colecția cuprinde telefoane civile de masă, de perete, telefoane publice, militare și centrale telefonice din diferite perioade. Cea mai veche piesă aflată în expunere este un aparat telefonic Ericsson fabricat în urmă cu 126 de ani; dotat cu baterie locală, acesta reprezintă precursorul circuitului imprimat. Telefonul de masă artizanal, fabricat în anii ’50, reprezintă o altă piesă importantă a colecției. Modelul a fost realizat, într-o serie mică, de către deținuții politici din penitenciarele românești. Telefonul a funcționat în secretariatul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.- Muzeul buzoian păstrează și cea mai mare colecţie de tapiserie monumentală românească.
Aceasta reunește lucrările unor artiști consacrați la nivel național și internațional, precum: Cela Neamțu, Mimi Podeanu, Aurelia Gheaţă, Ioan Stendl, Ileana Balotă, Maria Mihalache Blendea şi Constantin Blendea, Carmen Groza, Şerbana Drăgoescu, Ileana Teodorini–Dan, Maria Cociopolos, Simona Chintilă, Spiru Chintilă, Mariana Oloier Ghiţă, Vintilă Mihăilescu, Victoria Radu, Berta Benko–Mrazec, Ovidiu Paştina, Constanţa Crişan, Nicolae Balaş, Mariana Ionaşcu, Pavel Codiţă, Lucreţia Pacea, Geta Brătescu, Liana Şaru, Diana Schor, Florin Menzopol, alături de mulţi alţii. Fiecare artist aduce o viziune inovatoare asupra resorturilor intime ce guvernează relaţia dintre tapiserie, scoarţele populare şi chiar decorul unor artefacte arheologice. Folosirea fibrelor textile naturale, preponderent lâna şi bumbacul, utilizarea tehnicii basse-lisse şi haute-lisse, stilizarea geometrizantă şi păstrarea expresiilor simplificate de reprezentare plastică a motivelor reprezintă punţile de legătură cu artă ţărănească. Dincolo de aceste similitudini, lucrările artiştilor prezenţi în colecţia unicat din patrimonial Muzeului Judeţean Buzău se individualizează prin viziuni compoziţionale distincte. Maniera de integrare a ornamentelor specifice se realizează prin intermediul unei relaţii inedite, cea dintre întregul compoziţional şi detaliul semnificativ. - Dintre expozițiile temporare ce pot fi vizitate în week-end se remarcă „Un cuplu, o epocă, multe cadouri”, proiect expozițional organizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, ce reunește 75 de bunuri primite cadou de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu: tablouri-portret, tapiserii, vase din porțelan, ce înfățișează diferite momente din istoria perioadei comuniste, asociate cu chipurile familiei Ceaușescu.
Muzeul Județean Buzău deține cea mai mare colecție de telefoane din țara noastră, aceasta însumând peste 400 de aparate, de proveniență străină și românească. Toate telefoanele sunt restaurate cu piese originale și se află în stare de funcționare. Nucleul acestei colecții îl constituie donația colonelului buzoian Nicolae Antohi, care a început să colecționeze aparate telefonice încă din anul 1975. Colecția cuprinde telefoane civile de masă, de perete, telefoane publice, militare și centrale telefonice din diferite perioade. Cea mai veche piesă aflată în expunere este un aparat telefonic Ericsson fabricat în urmă cu 126 de ani; dotat cu baterie locală, acesta reprezintă precursorul circuitului imprimat. Telefonul de masă artizanal, fabricat în anii ’50, reprezintă o altă piesă importantă a colecției. Modelul a fost realizat, într-o serie mică, de către deținuții politici din penitenciarele românești. Telefonul a funcționat în secretariatul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Aceasta reunește lucrările unor artiști consacrați la nivel național și internațional, precum: Cela Neamțu, Mimi Podeanu, Aurelia Gheaţă, Ioan Stendl, Ileana Balotă, Maria Mihalache Blendea şi Constantin Blendea, Carmen Groza, Şerbana Drăgoescu, Ileana Teodorini–Dan, Maria Cociopolos, Simona Chintilă, Spiru Chintilă, Mariana Oloier Ghiţă, Vintilă Mihăilescu, Victoria Radu, Berta Benko–Mrazec, Ovidiu Paştina, Constanţa Crişan, Nicolae Balaş, Mariana Ionaşcu, Pavel Codiţă, Lucreţia Pacea, Geta Brătescu, Liana Şaru, Diana Schor, Florin Menzopol, alături de mulţi alţii. Fiecare artist aduce o viziune inovatoare asupra resorturilor intime ce guvernează relaţia dintre tapiserie, scoarţele populare şi chiar decorul unor artefacte arheologice. Folosirea fibrelor textile naturale, preponderent lâna şi bumbacul, utilizarea tehnicii basse-lisse şi haute-lisse, stilizarea geometrizantă şi păstrarea expresiilor simplificate de reprezentare plastică a motivelor reprezintă punţile de legătură cu artă ţărănească. Dincolo de aceste similitudini, lucrările artiştilor prezenţi în colecţia unicat din patrimonial Muzeului Judeţean Buzău se individualizează prin viziuni compoziţionale distincte. Maniera de integrare a ornamentelor specifice se realizează prin intermediul unei relaţii inedite, cea dintre întregul compoziţional şi detaliul semnificativ.Vă așteptăm la muzeu!
Daniel DRÂMBU este muzeograf la Muzeul Județean Buzău
