Mihaela LUNGU
Andrei SOLOMON
Că maidanul a dispărut de mult, o știe toată lumea. Locul de joacă dintre blocuri sau de aiurea, periculos de multe ori, dar atât de îndrăgit de generațiile anilor ’60, ’70, ’80 și chiar ’90, e deja doar o amintire. Mai nou însă, copiilor li s-a cam tăiat accesul și în curțile școlilor. Mai pe șleau, la Buzău accesul pe terenurile de sport ale unor instituții de învățământ se va face pe bază de declarație pe proprie răspundere, redactată și semnată de părinte sau tutore. Adultul va fi nevoit să specifice inclusiv intervalul orar în care odrasla-i vrea să se joace și, la fel de important, trebuie să depună această declarație cu cel puțin 48 de ore înainte. Hilar, nu ? Și încă ceva! Pe tot parcursul activității recreative, copilul trebuie să fie supravegheat de tutore. N-ar fi comic ca această ultimă reglementare să genereze bătăi între părinții veniți să asiste la meciurile amicale ale copiilor? Cum, de altfel, în România s-a tot întâmplat.
Regulamentul de acces instituit de Școala „George Emil Palade” este, de fapt, un băț în roata puștilor care vor să bată mingea pe terenurile de sport ale instituției. Asta deși Ministerul Educației susține utilizarea cât mai intensă a facilităților sportive din școli. Însă, „decizia trebuie luată de către consiliile de administrație, împreună cu autoritățile locale, în funcție de capacitatea de a garanta siguranța copiilor”. Este motivul perfect de care se pot prevala conducerile școlilor pentru a îngrădi, prin diferite tertipuri, accesul în incinte. Astfel, directorii pot dormi liniștiți, agenții de pază la fel. Copiii n-au cum să pățească ceva în fața consolei!
La Buzău, undeva în 2017, municipalitatea emitea o hotărâre de consiliu exact pe această așa zisă speță: „Este permis accesul tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, domiciliaţi în municipiul Buzău sau care studiază la o unitate de învăţământ de stat de pe raza municipiului Buzău, denumiţi în continuare utilizatori, la curţile şi terenurile de sport exterioare ale unităţilor de învăţământ preuniversitar aflate în administrarea Consiliului Local Buzău, cu excepţia celor de învăţământ preşcolar, indiferent dacă aparţin şcolilor respective sau nu, cu condiţia ca aceştia să se încadreze grupei din care unitatea de învăţământ face parte, conform structurii de învăţământ din România, respectiv: învăţământ primar şi secundar inferior (I), învăţământ primar, secundar inferior şi secundar superior (II) şi învăţământ secundar superior (III)), în vederea desfășurării activităţilor sportive”.
Aleșii locali lăsau, însă, o portiță deschisă directorilor mai comozi sau cu teamă de răspundere. Practic, paragraful anterior era anulat de o completare a hotărârii, în care era stipulat dreptul fiecărei conduceri de a dicta, după bunul plac accesul copiilor în incintă: „Art. 5 (1) Drepturi: a) Stabilirea unui regulament propriu de implementare a prezentei Hotărâri a Consiliului Local, cu introducerea de noi reglementări specifice unităţii de învăţământ, dar fără nesocotirea celor prezente. e) Interzicerea pătrunderii unor elevi sau a însoţitorilor acestora dacă nu respectă întocmai regulamentul elaborat de conducerea unităţii de învățământ preşcolar pentru implementarea prezentei Hotărâri; f) Evacuarea imediată a elevilor şi a însoţitorilor acestora dacă aceştia nu respectă întocmai regulamentul elaborat de conducerea unităţii de învățământ pentru implementarea prezentei hotărâri”.
Situația are precedente la Buzău și a fost reclamată în numeroase rânduri. Între timp, în incintele mai multor instituții de învățământ funcționează bine-mersi afaceri private, așa zise parteneriate, care nu fac altceva decât să îngrădească și mai abitir accesul la joacă. Și ne mai mirăm că sunt copiii palizi la față, obezi, că nu ies din casă, sau că sportul pierde clar meciul cu play-station-ul când cea mai simplă soluție pentru a încuraja mișcarea, deschiderea unui lacăt, devine subiect de dezbatere peren.
Cum s-a ajuns aici
Legea nr. 8/2023, ce privește accesul liber pe terenurile de sport din școli, așa încât copiii să aibă posibilitatea de a se juca într-un mediu sigur, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 4 ianuarie anul curent și a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit acesteia, „este permis accesul gratuit în spațiile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor și sunt administrate de către consiliile locale, tuturor copiilor (…), precum și tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora”.
Unitățile de învățământ au avut la dispoziție 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii să introducă în regulamentele actuale de funcționare prevederi legate de acces și de modul de utilizare al spațiilor și terenurilor de sport aflate în folosința acestora, precum și orarul de acces, după orele de program, în zilele libere și în timpul vacanțelor școlare.
Nu-i o lege pentru toți, ci un regulament al școlilor
S-ar fi zis că legea va veni ca un motiv de bucurie pentru directorii unităților de învățământ din municipiu, în contextul în care copiii de astăzi sunt tot mai greu de convins să facă mișcare și să fie activi. Însă, în unele unități de învățământ din Buzău, conducătorii au profitat fix de faptul că legea le permite să facă un regulament propriu în privința accesului pe terenul de sport și au transformat acest lucru într-o hibă, de care s-au folosit într-un mod de neînțeles.
Așa se face că anumite școli din municipiu au reușit să blocheze accesul elevilor pe terenurile de sport prin prevederile de-a dreptul absurde, care stârnesc râsul pe alocuri, prin ridicolul procedurii. Aceste prevederi au ajuns și la urechile primarului Constantin Toma, care a primit câteva sesizări de la părinți cu privire la școlile care au regulamente aberante. Printre unitățile de învățământ nominalizate, se află Școala „George Emil Palade”, aflată pe strada Spiru Haret, și Școala Gimnazială „Ion Creangă”, de pe strada Victoriei.
„Domnul primar, am observat că ați mai primit astfel de sesizări. Vă rog să luați măsuri să se permită accesul copiilor în curtea Școlii nr. 16. Cartierul Micro V este plin de copii care nu au unde să se joace. Haideți să le faceți o bucurie copiilor, mai ales că se apropie vacanța de vară”, i-a scris un buzoian edilului.
În cazul ultimei unități de învățământ, cunoscută buzoienilor și ca Școala nr. 16, potrivit regulamentului, pentru accesul pe terenul de sport trebuie furnizate mai multe documente de către părinții însoțitori și de către elevi, iar din cerințe lipsește doar dosarul cu șină, probabil din cauză că a fost interzis recent prin lege.
Prevederile regulamentului Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” sunt ridicole și se subînțelege din start că elevii minori trebuie să vină la terenul de sport însoțiți de un părinte și să prezinte mai multe documente: o adeverință din care să reiasă că sunt elevi, o adeverință de la medicul de familie, din care să reiasă că sunt clinic sănătoși, copie după certificatul de naștere/buletin al elevilor, precum și o copie după buletinul părintelui însoțitor.
De asemenea, părintele însoțitor al elevului minor trebuie să completeze o declarație prin care „se obligă să respecte prevederile regulamentului de acces și utilizare a bazelor sportive și a terenurilor de sport în aer liber ale Școlii Gimnaziale «Ion Creangă» Buzău, pe toată durata activității sportive și prin care se obligă să îl supravegheze pe copil pe toată durata activității sportive a acestuia”.
Pentru elevii majori, singura prevedere lipsă este cea legată de părinții însoțitori, însă pașii care trebuie urmați sunt aceiași în privința documentelor. Cu toate că unitățile de învățământ nu interzic fățiș accesul pe terenurile de sport, o astfel de procedură greoaie îi va descuraja, cel mai probabil, nu doar pe elevi, ci și pe părinți, care ar fi nevoiți să își supravegheze copiii ori de câte ori vor dori să facă mișcare.
Primarul Constantin Toma a anunțat că nu va lăsa această problemă nerezolvată și a luat deja legătura atât cu conducerea școlilor reclamate, cât și cu Inspectoratul Școlar Județean, pentru ca legea să se aplice fără alte tertipuri: „S-a luat legătura și cu conducerea școlilor, dar și cu conducerea Inspectoratului Școlar Județean. Conform legii, școlile trebuie să facă un regulament de acces! Din păcate, școlile fac regulamente prin care, de fapt, blochează accesul copiilor la mișcare. Vom acționa pentru a rezolva această problemă”.˝
