Asociația Viitor Plus, prin programul Harta Reciclării, a lansat campania „Al 12-lea ceas” pentru a atrage atenția asupra impactului pe care îl au deșeurile asupra mediului și asupra sănătății. Patru manifeste video din cadrul campaniei au fost realizate prin colaborarea cu jurnalistul buzoian Alex Dima și acoperă tematici precum arderile de deșeuri, depozitările ilegale, colectarea separată şi importurile ilegale de deşeuri.
„Mulți dintre noi sunt martori ai infracțiunilor de mediu, dar preferă să rămână pasivi. Consideră că aceste probleme nu îi afectează, dar lipsa de reacție îi va încuraja pe cei care comit astfel de fapte să le repete. Iar alții le vor urma exemplul. M-am alăturat campaniei <Al 12-lea ceas> pentru a da un exemplu de implicare, cât încă mai e timp de o schimbare. Orice cetățean își poate folosi drepturile pentru a face lumină și pentru a proteja sănătatea sa și pe a celor dragi”, a spus Alex Dima.
Campania „Al 12-lea ceas” pornește de la contextul alarmant al gestionării deșeurilor în România și încurajează cetățenii să se implice atunci când sunt martorii unor încălcări ale legislației deșeurilor. Filmele campaniei sunt realizate sub forma unui jurnal video și pun accent pe puterea mesajului și a discursului-monolog care punctează problemele de sănătate, drepturile cetățenilor și ce pot face cât încă mai este timp.
Campania „Al 12-lea ceas” îi ajută pe cetățeni să identifice situațiile de încălcare a legislației deșeurilor și oferă informațiile necesare sesizării acestor încălcări prin intermediul a patru ghiduri de conștientizare și informare. Acestea au fiecare o altă tematică – „Aer. Arderea deșeurilor”, „Pământ și apă”, „Colectarea separată” și „Importul deșeurilor în România” – și expun scenarii posibile care se întâmplă în viața de zi cu zi, explicând ce se poate face pentru a opri acțiunile ilegale. De la predarea electrocasnicelor vechi către colectorii informali la mormanele de deșeuri abandonate la marginea satelor, și până la operatorul de salubrizare care nu colectează separat, toate acestea pot fi sesizate simplu către instituțiile specializate: Garda Națională de Mediu, Poliția Română, Poliția Locală, Administrațiile locale sau primăriile. Tot în ghiduri sunt prezentate detalii despre sancțiunile impuse de lege. Pentru a face lucrurile mai simple, fiecare ghid conține modele de intervenție și sesizare, în format editabil, alături de contacte directe pentru instituțiile responsabile.
- „Aer. Arderea deșeurilor”: Un kilogram de plastic provenit din dezmembrările de automobile echivalează, ca toxicitate, cu peste 4 tone de lemn ars. Dacă ești martorul unei arderi de deșeuri, în spațiu public sau privat, trebuie să știi că ea nu poate fi decât ilegală. Deci, dacă vezi fum și observi o incendiere în câmp sau într-o gospodărie o poți reclama. Cum?
- „Pământ și apă”: România produce peste 3 milioane de tone de deșeuri de construcții, reprezentând aproximativ 40% din totalul generat anual. Ce faci dacă observi muncitorii care au renovat casa vecinului, cum aruncă sacii de moloz la marginea drumului sau pe câmp?
- „Colectarea separată“: România se află pe ultimul loc în UE, cu o rată de reciclare de 12,1% a deșeurilor municipale. Dacă angajații operatorului de salubrizare nu colectează separat deșeurile, iar fracția uscată și cea umedă sunt amestecate, trebuie să știi că poți face o sesizare.
- „Importul deșeurilor în România”: Poliția de Frontieră a oprit, în 2023, aproape 6.000 de tone de resturi și gunoaie la intrarea în țară, mai mult decât dublu față de 2022, când au fost refuzate peste 2.600 de tone. La aceste cifre se adaugă transporturile, care au reușit, de multe ori, să înșele autoritățile. În general, deșeurile care sunt importate în România nu sunt reciclate și nici nu sunt distruse într-o manieră legală, ci ajung să contamineze mediul înconjurător, fiind îngropate, arse sau abandonate pe câmpuri.
