Primarul Constantin Toma a propus unităților administrativ-teritoriale Țintești, Smeeni, Gălbinași, Cilibia și C.A. Rosetti, în cadrul unei dezbateri ce a avut loc miercuri, 17 iulie, să intre, în calitate de beneficiari, într-un proiect-pilot privind utilizarea apei uzate din stația de epurare a municipiului Buzău, în vederea punerii în valoare a canalului gravitațional „Iazul Morilor”, proiect aflat în faza de studiu de prefezabilitate. La dezbatere au luat parte primarii din UAT implicate, reprezentanți ai societăților comerciale și asociațiilor agricole, fermieri și specialiști din cadrul primăriilor.
Primarul Constantin Toma a explicat că, anual, Buzăul aruncă 10 milioane de metri cubi de apă tratată; este vorba despre apa uzată pentru care se consumă energie în vederea tratării ei, așa cum cere Uniunea Europeană, pentru ca apoi aceasta să ajungă în râul Buzău. Acestei ape semi-epurată din stația de epurare a municipiului Buzău și debitele tranzitate de canalul Iazul Morilor ar putea să i se dea o întrebuințare, respectiv irigarea a circa 30.000 ha terenuri agricole ale UAT susmenționate. Propunerea nu are legătură numai cu reducerea costurilor pentru tratarea apei, această operațiune consumând, potrivit directoarei Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu, „30-40 la sută din energia necesară uneri stații de epurare”, ci are legătură mai ales cu situația dramatică prin care trec agricultorii buzoieni cărora seceta extremă le-a calamitat în totalitate culturile care nu au fost irigate.
Seceta extremă a readus în discuție această idee vehiculată de primarul Constantin Toma de mai multă vreme, care se referă la folosirea apelor uzate pentru irigații. „Cheltuiți o mulțime de bani și nu recoltați nimic. Ne-am gândit la această oportunitate să folosim cei 10 milioane metri cubi de apă după ce o tratăm”, le-a spus celor prezenți primarul Buzăului, care a oferit și câteva exemple din țări unde se folosesc de mulți
ani apele uzate pentru irigații, și devin o sursă importantă de apă și nutrienți, în special pentru anumite culturi agricole, nemaivorbind de faptul că aceasta constituie o măsură specifică pentru gestionarea apei în condiții de secetă.
Minim 10 milioane metri cubi anual apă pentru irigații
„În ultimii patru ani, în sudul municipiului Buzău, s-a uscat tot până spre Brăila. Fermierii înregistrează numai costuri. A apărut această idee să folosim apa din stația de epurare a municipiului Buzău unde se consumă peste 3.000 MW/oră, iar această apă pe care o supertratăm o dăm apoi pe <apa sâmbetei>, la propriu. 10 milioane de metri cubi de apă o dăm în râul Buzău, iar oamenii nu au o picătură de apă să-și irige culturile și totul se usucă”, explică edilul municipiului Buzău. Acesta susține că cele 10 milioane metri cubi de apă ar putea fi suplimentate cu încă 2 milioane, având în vedere proiectul pe care Compania de Apă îl desfășoară în prezent. „Acest volum de apă de 10 milioane de metri cubi va fi suplimentat cu încă două milioane de metri cubi apă uzată, pentru că, prin proiectul pe care îl desfășoară Compania de Apă, vor fi legate mai multe localități din jurul municipiului Buzău. Apa uzată va ajunge tot în această stație de epurare. Noi am preluat de la ANIF (Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, n.r.) în proprietate publică canalul Iazul Morilor și vom mai prelua câteva milioane de metri cubi anual pentru diluție și vom suplimenta acest volum de apă dacă va fi nevoie să dezvoltăm aceste rețele și pentru alte comune din Bărăganul Buzăului”, a explicat primarul Constantin Toma.
Apa pentru irigații, livrată în funcție de cultură
În funcţie de tipul culturilor agricole, apa va urma să fie distribuită pentru irigaţii cu concentraţii mai mari sau mai mici de elemente nutritive, iar reducerea costurilor generată de eliminarea unei trepte de epurare ar putea reduce facturile consumatorilor racordaţi la sistemul de apă şi canalizare. Vor fi amenajate şi laboratoare pentru analiza apei. Astfel, această apă nu va fi livrată niciunui fermier decât dacă va fi analizată în prealabil și după ce se dă buletinul de analize favorabil.
Cum se va face acest lucru explică directoarea Simona Săvulescu: „Și acum apa nu se deversează la stația de epurare decât dacă analizele de proces dau rezultate corespunzătoare. În situația în care, în urma unei trepte de tratare, se contată că parametrii de ieșire nu sunt la nivelul la care trebuie să fie să se treacă la treapta următoare, și în final la emisar, apa se întoarce în proces. Există by-pas-uri care întorc apa în proces după fiecare treaptă și se reia procesul până când parametrii sunt corespunzători. Ideea acestui proces a fost explicată de domnul primar când a exemplificat că, dacă am cultură de porumb, pentru porumb apa poate avea concentrații mari de fosfor, azot și potasiu și înseamnă că nu trebuie diluată apa care vine din stația de epurare. Dacă am cultură de roșii, pentru aceasta trebuie să am alți parametri ai apei cu care irig. În situația aceasta va fi o conductă de la stația de epurare și o conductă din Iazul Morilor care vine cu apă din râul Buzău care nu are niciun fel de încărcătură chimică și nu are încărcătură în aceste elemente de azot,
fosfor și potasiu. În acest caz se va face o diluție, astfel încât apa care se livrează pentru cultura respectivă să poată să fie corespunzătoare cu cerințele acesteia”.
Cheltuieli mai mici la Compania de Apă
În plus, directoarea Companiei de apă Buzău arată și beneficiile acestui proiect din punct de vedere al reducerii costurilor cu tratarea apei uzate: „Intenția este de a renunța la o treaptă de tratare în stația de epurare, la tratarea biologică, pentru că, așa cum vă spuneam, priza de apă pentru acest sistem va fi înaintea treptei biologice pe care noi o avem în stația de epurare. Asta pentru noi va însemna o reducere masivă de costuri, dat fiind faptul că această treaptă consumă 30-40 la sută din energia necesară unei stații de epurare. Acest proiect va însemna o reducere a facturii pentru consumatori, pentru că procesul de epurare este cel mai mare consumator dintr-un sistem centralizat de apă și canalizare sau pentru investiții. Noi nu avem voie prin statutul nostru să cheltuim profitul decât pentru investiții. Acest lucru se întâmplă și acum. Bineînțeles că în situația în care vor fi niște economii considerabile se va putea opta, în cadrul Asociației de Dezvoltare Comunitară, fie la diminuarea tarifelor, fie la utilizarea acestor fonduri care vor fi mai mari în acest fel pentru investiții de care județul are nevoie”, a declarat Simona Săvulescu.
Cât de repede poate fi implementat proiectul
Inginerul Nicolae Mărăcine, fost director ANIF, spune că proiectul este în stadiu de evaluare și că se va putea stabili o sumă necesară pentru implementarea acestuia la finalul studiului de fezabilitate. Potrivit sursei citate, este vorba despre „un sistem sub presiune, cu conducte îngropate cu ramificații la terenurile agricole”. Vor fi realizate „ploturi de irigații cu stații de punere sub presiune”, care vor alimenta cu apă terenurile agricole. De asemenea, vor fi și două lacuri de acumulare. Unul, explică ing. Nicolae Mărăcine, „în care facem o prepurare naturală”, după care apa va fi stocată „într-un lac mai mare de acumulare de unde punem o stație de bază și plecăm cu mai multe ramuri de conducte ca să alimentăm suprafețe cât mai mari”.
Proiectul este apreciat de responsabilii din agricultură și de cei care au participat la întâlnire. Anul acesta nu au reușit să se descurce pe cont propriu și au pierdut total multe dintre culturile înființate. Unul dintre agricultorii prezenţi la dezbatere este Viorel Istrăţoiu. El a spus că proiectul pilot este de bun augur, în situaţia în care, în ultimii ani, precipitațiile au fost destul de reduse și fermierii s-au confruntat cu un deficit mare de apă pentru culturile înființate. El spune însă că proiectul propus de Primăria Buzău nu ar acoperi în totalitate necesarul de apă pentru toate cele cinci comune. „Din calculul pe care l-am făcut, vine în jur de 40 de litri pe metrul pătrat, cât o ploaie de vară. Nouă ne trebuie apă mai multă, cei 10 milioane de metri cubi ar ajunge fără probleme pentru comunele Gălbinaşi, Ţinteşti, adică doar pentru două comune din cele cinci”, a declarat Viorel Istrăţoiu.
Cert este că proiectul trebuie urgentat pentru a se putea atrage pentru realizarea lui și fonduri europene și, în maxim doi ani, presiunea pe care o pune seceta pe agricultura buzoiană să fie mult diminuată. „Studiul de prefezabilitate sperăm să-l terminăm la sfârșitul lunii august, după care va urma studiu de fezabilitate, proiectul tehnic și avizele. Cam doi ani, doi ani şi jumătate maxim de aici încolo”, a estimat specialistul în irigații Nicolae Mărăcine.
