Useriștii buzoieni s-au maimuțărit degeaba în fața ministrului Buzoianu. Undă verde pentru centrala Surduc-Nehoiașu
Investiție de aproape 50 de milioane de euro
Hidroelectrica a lansat marți, 24 martie 2026, procedura de achiziție pentru proiectarea, furnizarea și montajul echipamentelor mecanice şi electrice aferente Centralei Hidroelectrice Nehoiaşu II, precum şi pentru extinderea staţiei de transformare de 110 kV din cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu. Tot marți, Ministerul Mediului a a anunţat că a decis să emită acordul de mediu pentru această investiție.
Contractul este estimat la aproximativ 49,5 milioane de euro (fără TVA) și va fi atribuit sub forma unui contract „la cheie”, ce va include activități de proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare.
Proiectul reprezintă una dintre investițiile strategice ale companiei în dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă și în consolidarea securității energetice a României. Durata estimată de implementare este de 44 de luni, proiectul urmând să fie realizat în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în judeţele Buzău, Vrancea şi Covasna, precizează Hidroelectrica într-un comunicat de presă.
„Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare şi în efortul de valorificare a potenţialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiaşu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creşterea capacităţii de producţie din surse regenerabile, la îmbunătăţirea flexibilităţii Sistemului Energetic Naţional şi la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea şi hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziţia către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.
Investiţia vizează instalarea hidroagregatului complet, inclusiv turbina, generatorul, sistemele de automatizare şi protecţii, echipamentele hidromecanice auxiliare, precum şi extinderea staţiei electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA şi a infrastructurii de securitate şi comunicaţii.
Proiectul va contribui la creşterea flexibilităţii sistemului energetic, la îmbunătăţirea capacităţii de reglaj şi la valorificarea suplimentară a potenţialului hidroenergetic al râului Buzău, potrivit sursei citate.
Amenajarea Hidroenergetică Surduc-Siriu reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate în portofoliul investiţional al Hidroelectrica, iar realizarea CHE Nehoiaşu II este esenţială pentru finalizarea întregii trepte Surduc-Nehoiaşu şi pentru creşterea producţiei de energie regenerabilă a companiei.
Procedura de atribuire va avea drept criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea ofertelor urmând să țină cont de parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile oferite, alături de componenta financiară. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum și parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalați. De asemenea, compania ocupă locul I în topul național al furnizorilor de energie electrică din punct de vedere al mărimii portofoliului de clienți.
Hidroelectrica, licitație și în toamna anului 2025
În toamnă, OPINIA scria că Hidroelectrica a lansat în licitație deschisă un contract, estimat la 49,51 milioane de euro, pentru achiziție și montaj echipamente mecanice și electrice la CHE Nehoiașu II în vederea extinderii stației de transformare de 110 kV, potrivit unui anunț publicat pe site-ul de licitații publice. „Proiectul <Achiziție și montaj echipamente mecanice și electrice la CHE Nehoiașu II, extindere stație de transformare de 110 kV> implică, în principal, lucrări pentru turbine, activități de proiectare (întocmire documentații tehnice pentru echipamentele mecanice, echipamentele electrice/obiect), fabricare/procurare, testare, ambalare, transport, livrare, precum și montarea echipamentelor și instalațiilor noi executate, probe și verificări, atât în fabrică, dar și în amplasament, punere în funcțiune și instruire personal. Achiziția documentată prin prezenta strategie de contractare urmărește atribuirea unui contract <la cheie>, care, pe lângă activitățile enumerate mai sus implică lucrări, proiectare, montaj și punere în funcțiune a echipamentelor mecanice și electrice la centrală”, se arăta în anunț.
Locul de executare a lucrării este Amenajarea Hidroenergetică Surduc-Siriu, amplasată pe teritoriul județelor Buzău, Vrancea și Covasna, și cuprinde amenajarea râului Buzău, precum și amenajarea râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Valoarea totală estimată a contractului este de 49.507.250,32 euro, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate/preț. Durata implementării contractului este de 44 de luni. Fondurile provin din surse proprii ale Hidroelectrica.
Una dintre cerințele impuse de Hidroelectrica este că ofertantul (operator economic individual sau asociere) trebuie să dovedească o cifră medie de afaceri pentru ultimele trei exerciții financiare disponibile (2022, 2023, 2024) de minimum 25 milioane de euro. O altă cerință este ca operatorii economici ce depun oferta să dovedească o lichiditate generală pentru anul 2024 de minim 1 (sau minim sută la sută). În cazul participării în asociere, cerința privind lichiditatea generală se va aplica fiecărui participant în asociere. De asemenea, ofertantul trebuie să facă dovada proiectării/furnizării/instalării/punerii în funcțiune a unor centrale hidroelectrice similare celei care face obiectul achiziției, la nivelul a unuia sau mai multor contracte finalizate în ultimii 15 ani, a căror valoare cumulată să fie cel puțin 25 milioane de euro, fără TVA.
În plus, executantul trebuie să dețină autorizații/atestări emise de organisme abilitate: ANRE, ISCIR, Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă, IGPR.
Acordul de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu, emis tot marți
Ministerul Mediului a luat decizia de emitere a acordului de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu, menţionând că acesta „cuprinde numeroase măsuri suplimentare pentru protecţia mediului şi a comunităţilor din zonă” faţă de documentaţia iniţială. „Acestea includ asigurarea unui debit ecologic pe râul Bâsca Mare în aval de barajul Surduc, măsuri pentru menţinerea şi îmbunătăţirea conectivităţii longitudinale a cursului de apă, precum şi monitorizarea continuă a parametrilor de mediu prin sisteme automate”, arată ministerul.
Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a Dianei Buzoianu, ministrul Mediului: „Am pus astăzi (n.r. marți, 24 martie 2026) în transparenţă proiectul de acord de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu. Aşa cum am spus cu fiecare ocazie: acordurile de mediu se emit, dar se emit cu respectarea prevederilor legale. Asta înseamnă o analiză temeinică pentru că, la final, ce ne dorim este să nu fie consecinţe nefaste pentru comunităţile din zonă”.
Potrivit ministrului, proiectul de acord include o serie de obligaţii clare. „Când a ajuns prima dată la minister, dosarul pentru hidrocentrala de la Surduc-Siriu cuprindea <posibilitatea> de a fi implementate măsuri pentru protecţia speciilor din acele râuri. La finalul analizei, acordul cuprinde obligaţia clară de a implementa măsuri. Şi e o obligaţie cu termeni tehnici care trebuie respectaţi”, a arătat Buzoianu.
De asemenea, au fost introduse prevederi pentru monitorizarea debitului ecologic în amonte şi în aval cu staţii omologate, dar şi obligaţia de a se transmite live datele colectate prin staţii pe site-ul Hidroelectrica.
„Am prevăzut obligaţia de a se respecta debitul ecologic, cu sancţiunea de a fi suspendată autorizaţia de gospodărirea apelor dacă aceste debite nu sunt respectate. A fost introdusă obligaţia de a se realiza un studiu de către Hidroelectrica, până la finalizarea lucrărilor, pentru a ne asigura că toate comunităţile din zonă nu vor rămâne fără apă – vorbim de mii de locuitori pentru care e normal să fie făcută această analiză. Dacă din studiu va reieşi că există acest risc de a rămâne fără apă satele din zonă, există obligaţia expres menţionată ca, până la emiterea autorizaţiei de funcţionare, să fie implementate şi măsuri de mediere a acestui risc cu privire la accesul la apă al locuitorilor din zonă”, a precizat Buzoianu.
Ea a menţionat că subiectul hidrocentralelor a fost „prea mult timp politizat şi aruncat în extreme pentru capital politic”: „Eu aleg să avem analize temeinice şi să fie introduse toate condiţiile prevăzute de lege pentru a ne asigura că locuitorilor din zonă nu le vor fi afectate vieţile. Da, se poate şi creşte capacitatea energetică a României. Dar se pot şi proteja mediul şi comunităţile din zonă”, a conchis Diana Buzoianu.
Proiect anulat de instanță
Comunitatea Declic – o organizație nonguvernamentală care cuprinde, conform site-ului propriu, peste 1,1 milioane de membri care „militează pentru o societate mai dreaptă” -, a reușit să obțină, în vara anului 2022, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, anularea autorizaţiei de construire pentru proiectul Hidroelectrica care urma să fie pus în practică pe râul Bâsca Mare din Munţii Buzăului.
Activiștii de mediu susțineau că râul se afla la un pas de un dezastru ecologic, deoarece proiectul Hidroelectrica viza devierea cursului de apă Bâsca Mare printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deservește hidrocentrala Nehoiașu II. Aceștia spun că, astfel, râul ar fi fost secat, iar întreg situl protejat Natura 2000 Penteleu ar fi rămas fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare. Mai mult decât atât, asanarea cursului de apă ar fi afectat și debitul râului Buzău, după cum susțin activiștii Declic.
În prima instanță, Tribunalul Cluj a constatat, în luna februarie 2022, că acordul de mediu pentru proiect a fost emis ilegal. Se pare că autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizată de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, „controlat de controversatul Dan Ioan Popescu”, fost ministru al Industriei şi Economiei, după cum precizau reprezentanții Declic într-un comunicat. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a decis să mențină decizia instanței de fond, Tribunalul Cluj, iar râul Bâsca, de o importanță mare și pentru alte cursuri de apă din Carpații de Curbură, este salvat de la dispariție.
Miting USR la vizita Dianei Buzoianu
În luna octombrie a anului trecut, Diana Buzoianu s-a deplasat în comuna Gura Teghii, unde a discutat cu un grup format din câțiva localnici pe tema continuării lucrărilor de construcție a hidrocentralei Surduc-Siriu. La momentul respectiv, cei câțiva localnici – aduși de consilierul local USR Ștefan Petriceanu, care este și președinte al organizației municipale Buzău a Uniunii Salvați România, adică subaltern pe linie de partid al acesteia – care i-au spus ministrului Mediului ce voia să audă, au atras atenţia că proiectul ar putea afecta atât mediul, cât şi resursele de apă, din ce în ce mai reduse necesare populaţiei.
Localnicii prezenți la discuții, care s-au recomandat reprezentanţi ai Asociaţiei „Tainiţa Baştinei” din comuna Gura Teghii, i-au transmis ministrului Mediului că nu sunt de acord cu continuarea proiectului Surduc-Siriu. „Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar este ca o şcoală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu are apă, ne-o ia şi pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel şi lăsarea a peste 40 de km de apă fără volumul lui natural şi peste 5.000 de locuitori nu vor mai avea acces la râu”, precizat preşedintele fondator al asociaţiei, Ştefan Constantin Petriceanu.
„La Surduc, da, cred că este nevoie să fie făcută o analiză. Eu nu spun să fie făcute analizele pentru a respinge aceste lucrări, dar spun că aş vrea ca absolut toţi miniştrii să-şi ia în serios treaba şi să nu dea proiecte doar de dragul de a fi pe hârtie. Pentru că nu ne ajută cu nimic să avem putere instalată pe hârtie şi, de fapt, să nu ajungem niciodată să o atingem nici măcar cu 50 la sută”, declara, la acel moment, Buzoianu.
Începând din acest moment, activiștii de mediu din „Tainița Baștinei” au oricând posibilitatea să demonstreze că manifestarea din ziua vizitei la Gura Teghii a Dianei Buzoianu nu a avut un substrat politic, ci a izvorât exclusiv din activism civic. De exemplu, ei se pot lega cu lanțuri de utilajele care vor veni să continue lucrările la această investiție și, până atunci, să picheteze zilnic sediul Ministerului Mediului și să ceară demisia colegei lor de partid. (C.B.)
Decat o mica parte din useristii buzoieni s-au maimutarit acolo. Nu toți!
Se vede treaba ca domnisoara ministru este chiar capabila, nu se lasa dusa cu presul de asa zisi „cunoscatori.
Nea Alexandru ai munca ,lasa-ne nene,că sunt satul de alde tine ,toți proiectanți e prosti numai voi sunteți deștepți,deștepți e multi ,inteligenți puțin la munca
In primul rand, acolo nu exista acumulare, ci doar se deviaza raul Basca Mare printr-un tunel de 16.6 Km prin munte, deci nu putem vorbi despre productie in banda, nu putem vorbi despre protectia populatiei impotriva viiturilor, nu putem vorbi despre avantajul ca poate ajuta la alimentarea cu apa potabila ! Din contra, comunitatea din aval, pe o distanta de 40KM va suferi din cauza problemelor cu apa potabila, daca se va finaliza acest proiect nociv pentru biodiversitate si pentru comunitatile din aval, pentru ca raul Basca Mare va fi furat comunitatii, practic ! Daca locuiati de o viata in zona, cu siguranta nu va convenea aceasta situatie si aveati alta parere ! In plus, la acest stavilar de la Surduc s-a lucrat ilegal in fiecare zi, avem filmari, fapt pe care i l-am precizat si Ministrului Energiei, Bogdan Ivan, de mult timp, asa ca nu aveti de ca sa dati vina pe Ministra Mediului sau pe instanta ca a suspendat Avizul de Mediu si a intarziat investitia si in plus, dupa cum am zis mai sus, s-a lucrat ilegal in fiecare zi, chiar si de Sarbatorile de Iarna ! Alt aspect este ca aceasta hidrocentrala Surduc – Nehoiasu II daca se va finaliza, nu va produce mai mult de 10-15% fata de ce se asuma prin Proiectul tehnic (adica 152 GWh), motivul fiind ca debitele reale din teren sunt la 10-15% din debitele care apar in proiectare ! In plus, debitele raurilor de munte sunt intr-o continua scadere, facand o medie la statia de la Varlaam , adica in aval cu aprox. 20 Kw de Surduc, pe ultimii 10 ani, debitul este de 6.1 m3/s, iar pe utimii 5 ani, debitul este de 5.1 m3/s, ceea ce inseamna o scadere de 20% numai in ultimii 5 ani. Ma intreb si va intreb ce debite vor fi atunci peste 10 ani sau peste 20-30 de ani ? La Surduc nu avem statie de masurare a debitele, se vor impune acum cu noul Aviz aflat in transparenta o statie in amonte si una in aval, care sa masoare debitele online si nu de doua ori pe zi cum se face acum jos la Varlaam (in aval de Surduc) si in amonte cu 25-30 Km de Surduc, la Comandau, pentru a ne asigura ca debitele ecologice care apar in proiect de 0.72 m3/s, 1 m3/s si respectiv 3 m3/s vor fi si respectate, caci, mai peste tot prin tara ele nu sunt respectate ! Pe de alta parte, daca debitele ecologice vor fi respectate si sper sa se intample si in realitate asta, atunci ce mai treci prin tunelul de 16.6 KM ? Pentru ca debitul mediu estimat la Stavilarul de la Surduc este de 3-3.3 mc/s, pe perioada verii fiind de 1 m3/s, conform informatiilor furnizate de Administratia Bazinala de Apa Buzau – Ialomita ! Si atunci cum facem cu rentabilitatea acestei investitii de 50 mil Euro + TVA, cat a mai ramas de investit ? Pai pentru a avea programul de uzinare din Proiectul Tehnic este nevoie de un debit mediu la Surduc de 13 m3/s, in timp ce el este in realitate de 3 mc/s (chiar 1 m3/s pe perioada verii), din care se mai scade si debitul ecologic ! Care Siguranta Nationala, care productie in banda ? In plus, aceasta investitie se va finaliza dupa anii 2030 sau chiar dupa 2031 ! Si atunci care mai este urgenta de a introduce aceasta investitie pe Siguranta Nationala ? Pai pana in anii 2030 vor fi finalizate mult mai multe investitii in capacitati de productie energetica realmente consistente si cu productie realmente in banda, cum ar fi Mintia de 1700 MW, Iernut de 430 MW, Paroseni 150 MW, Midia 70 MW, care toate au termen de finalizare sfarsitul anului 2026 si 2027. Tot in 2027 se vor finaliza 200 MW si din parcul eolian de la Vifor din judetul Buzau, diferenta pana la 461 MW se va finaliza pana in 2029 ! In plus, vor intra inca aproximativ 2000 MW pe fotovolltaic si peste 2300 MWh capacitate de stocare in baterii pana in 2027 ! Pana in anii 2030 este estimat sa se finalizeze si proiectul cu cele 2 module de la Cernavoda de 501 MW fiecare, tot productie in banda si cu cea mai buna rata de conversie (98%), plus centralele SMR, cum este cea de a Doicesti de 462 MW ! Deci , contributii semnificative la cosul energetic national si nu o amarata putere de 9 MW, cat ar avea in realitate hidrocentrala de la Surduc – Neoiasu II, bazata pe debitele reale ! Si atunci de unde atata importanta pe Siguranta Nationala ? Si atunci de ce sa nenorocesti ireversibil mediul (specii protejate : vidra, lipanul, pastravul indigen, mreana vanata, etc) si comunitatile din aval pe o distanta de 40 KM ? Ceva imi da cu virgula si imi suna a interese ascunse, tinand cont de aceste investitii de 50 mil Euro + TVA pe care vrea sa le faca hidroelectrica! Cu aceasta suma se poate face un parc fotovoltaic la cheie de 100 MWp, deci de 10 ori mai mare decat puterea reala a acestei Hidrocentrale Surduc – Nehoiasu II si nu doar o completare la o astfel de hidrocentrala ineficienta la care nici nu stim in ce stare tenica mai sunt investitiile déjà facute de pe timpul comunistilor !
Cine va raspunde pentru neatingerea obiectivelor investitiei cu pretul distrugerii ireversibile a mediului si afectarii profunde a vietii comunitatilor din aval ?
Foarte bine!