În noul Legislativ, printre cei aleși să ocupe locuri în Parlamentul României se numără o serie de pensionari speciali care beneficiază de venituri semnificative. Mulți dintre aceștia au venituri ce depășesc cu mult indemnizațiile pe care le primesc pentru funcțiile de deputat sau senator. În unele cazuri, veniturile lunare ale acestor parlamentari pot ajunge la peste 40.000 de lei, datorită cumulului dintre pensiile speciale și salariile din Parlament, arată „Libertatea”.
Printre cei mai notabili pensionari se numără Vasile Blaga, un veteran al politicii românești, recent revenit în Senat. Blaga, cu o carieră politică de 35 de ani, a acumulat venituri substanțiale atât din activitatea în Parlamentul European (271.393 de euro) cât și din indemnizațiile din România, plus o pensie bazată pe contributivitate de 75.276 de lei. Un alt exemplu este George Șerban, deputat PNL, care beneficiază de o pensie de ex-magistrat de 355.259 de lei pe an, la care se adaugă salariul de secretar de stat și restanțele salariale de la Tribunalul Călărași, totalizând venituri de peste 500.000 de lei în 2023.
De asemenea, mai mulți parlamentari provin din mediul militar și beneficiază de pensii speciale reglementate prin legi distincte, cum sunt cele pentru militari sau foștii membri ai serviciilor de securitate. Un exemplu semnificativ este Nicolae Ciucă, fost șef al Statului Major, care a încasat în 2023 o pensie de 232.920 de lei din MApN, alături de venituri suplimentare de la Guvern și Senat. Alți foști lideri din domeniul militar, cum ar fi Mircia Chelaru și Felix Stroe, beneficiază și ei de pensii semnificative, cumulate cu indemnizațiile de parlamentar.
În Parlament se află și foste sportive de performanță care au obținut pensii speciale de la Ministerul Afacerilor Interne. Elisabeta Lipă, una dintre cele mai cunoscute sportive ale României, a încasat în 2023 o pensie de 178.056 de lei, în timp ce a acumulat venituri suplimentare din funcțiile de conducere în agenții și comitete sportive. De asemenea, Monica Iagăr, aleasă deputat din partea AUR, beneficiază de pensii semnificative atât de la MAI, cât și de la Agenția Națională pentru Sport.
Nu doar sportivii și militarii se numără printre cei care beneficiază de pensii speciale. Dumitru Coarnă, liderul de grup al partidului SOS din Camera Deputaților, primește o pensie de 72.864 de lei de la Casa de Pensii a MAI, plus indemnizația de parlamentar, depășește 97.000 de lei
Felix Stroe, hasdeian șef de promoție la Academia Navală
Senatorul social-democrat de Constanța Felix Stroe a încasat, conform ultimei sale declarații de avere, în 12 luni, pensii MapN și bazate pe contributivitate în valoare de 152.029 lei, la care se adaugă suma de 137.256 lei indemnizație senator, ceea ce înseamnă 24.107 lei pe lună. Acestor sume li se adaugă dividende în valoare de 500.000 lei. Din cele 11 terenuri pe care Stroe le deține, aproape jumătate sunt situate în județul Buzău, după cum urmează: un teren este situat în Cașoca, și are suprafața de 4.034 metri pătrați, trei sunt situate la Vernești, în suprafață de 3.967 de metri pătrați, 30.655 mp., unul forestier de 10.000 mp., și două în Poșta Câlnău, agricol, de 58.000 de metri pătrați și unul de 13.500 m.p. Tot în Buzău, localitatea Cașoca, are două case de 150 de metri pătrați, respectiv 66 de metri pătrați, și una în Vernești, de 134,50 mp.
Felix Stroe s-a născut pe data de 25 decembrie 1955, în localitatea buzoiană Valea Teancului, din comuna Verneşti. După ce a urmat cursurile Liceului „Bogdan Petriceicu Hasdeu” în perioada 1970-1974, Felix Stroe a studiat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie în 1978. De asemenea, între 1985 şi 1987 a urmat Academia de Înalte Studii Militare Bucureşti, Facultatea de comandă şi stat major, pe care a absolvit-o cu media 9,45. În perioada 1978–1991 Felix Stroe a fost ofiţer activ în cadrul Marinei Militare, cu stagii la toate eşaloanele, din care cinci ani comandant pe nave de război.
După 1991 şi până în anul 2000 a desfăşurat activităţi în domeniul privat, fiind acţionar sau asociat şi administrator la societăţi comerciale din domenii ca turism, comerţ, producţie industrială, industrie alimentară şi prestări de servicii. Între 2000 și 2003, Felix Stroe a fost viceprimar al municipiului Constanţa, iar între 2000 şi 2013, consilier în cadrul Consiliului Local Municipal Constanţa.
Începând din aprilie 2003 și până în decembrie 2020, el a condus Regia Autonomă Judeţeană de Apă (RAJA) Constanţa. De asemenea, între 2008 şi 2014 Felix Stroe a fost preşedinte al Patronatului Român al Apei şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Apei, iar din 2014 și până în decembrie 2020 a fost preşedinte al Asociaţiei Române a Apei.
Din vara lui 2015, Felix Stroe ocupă funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD Constanţa. El a fost ales după ce fostul lider al social-democraţilor constănţeni, Radu Mazăre, a demisionat din funcţie şi din partid. Felix Stroe a primit, în anul 2010, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Constanţa, iar în anul 2011 pe cel de cetăţean de onoare al municipiului Komrat din Republica Moldova. Pe lângă cetăţenia română, Felix Stroe o mai deţine şi pe cea moldovenească. El este căsătorit şi are doi copii.
O stradă cu numele șefului PSD Constanța
O stradă din comuna constănţeană Cumpăna poartă numele Felix Stroe, în urma unei hotărâri a Consiliului Local, motivul fiind că, în calitate de director al Regiei Autonome Judeţene de Apă, acesta a contribuit la dezvoltarea infrastructurii în această localitate. În luna octombrie 2009, Consiliul Local Cumpăna a aprobat în unanimitate o hotărâre prin care a atribuit cinci nume de străzi, având în vedere că în zonele respective ale comunei se construiseră locuinţe, iar cei care stăteau în ele au nevoie să îşi facă actele de stare civilă cu noua adresă. Astfel, una dintre străzi poartă de atunci numele „Stroe Felix”, director al Regiei Autonome Judeţene de Apă (RAJA) Constanţa la vremea respectivă.
Explicaţia autorităţilor locale pentru decizia de a numi o stradă după numele directorului Regiei Judeţene de
Apă a fost că aceasta a contribuit la dezvoltarea infrastructurii în localitate. Strada respectivă are o lungime de 400 de metri şi se află într-o zonă în care în urmă cu mai mulţi ani începuse construcţia de noi locuinţe. Comuna Cumpăna se află la cinci kilometri de municipiul Constanţa. Localitatea era condusă atunci de Mariana Gâju, cea care deţinea şi funcţia de preşedinte a Organizaţiei de Femei PSD Constanţa.
