Actualitate

Un rus cu afaceri și la Buzău, asociat cu familia unui hacker pentru care FBI a pus un premiu de 5 milioane dolari

Rusul Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev. În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și de angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată. Cu toate acestea, în 2009, statul rus a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv, scrie Ziare.com.

La sfârșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank, printre care și Sergey Magidov, au cumpărat, pentru fostul lor patron, Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele Anatoly Motylev Bank. Apoi, Motylev preia încă trei bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară la care au participat șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble. Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor. În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fondul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional. Acum un an și jumătate, Înalta Curte din Londra a început procedura de faliment în Marea Britanie împotriva lui Anatoly Motylev. Instanța a emis, de asemenea, o serie de ordine, inclusiv confiscarea bunurilor, blocarea firmelor și percheziția locuinței sale.

Devalizarea Globex coincide cu o serie de investiții pe care Sergey Magidov, fost director în banca rusească administrată de Motylev, le-a făcut în România.

În anul 2006, Megidov împreună cu rusul Sergey Glukhov deschid firma Macony Trade House SRL. Alături de ei, era prezent și moldoveanul Vitalie Munteanu. În anii 2007 și 2008, Macony Trade House SRL a fost finanțată de către Lastor Invest Corp din Belize, deținută acum de Sergey Glukhov, prin credite de 12 milioane lei, cu o dobândă de 7 la sută pe an. Firma românească a garantat împrumutul cu un teren pe care demarează renumitul proiect imobiliar Renaissance din Iași. La scurt timp, Macony Trade House SRL este devalizată de milioane de euro și băgată în faliment lăsând statului român o pagubă de aproape 3 milioane de lei.

Hackerul Maxim Yakubets

Firma a fost radiată și, în 2017, trei dintre foștii administratori (Vitalie Munteanu, Afanasii Salinschi și Vaceslav Pârsacă) au fost obligați de instanță să restituie aproximativ 10 milioane de euro pe care îi sustrăseseră din firmă. O operațiune tipică de spălare de bani sau pur și simplu moldovenii l-au furat pe rusul Magidov. Cert este că banii nu au mai fost recuperați niciodată, iar Vitalie Munteanu, unul dintre acuzați, continuă să fie asociat în afacerile rușilor.

În 2013, Alexandru Palii înființează firma Lastor Invest Corp SRL la Lețcani, în curtea fabricii Elkas Home SRL, deținută de rusul Glukhov. De alt­fel, Palii este și administrator la firma lui Glukhov. La nici două luni de la înființare, firma lui Palii preia creanțele deținute de firma lui Glukhov din Belize (Lastor Invest Corp) la Macony Trade House, adică dreptul asupra terenului în suprafață de 12.030 metri pătrați pe care se începuse construirea complexului rezidențial. Astfel, Lastor Invest Corp SRL a adjudecat complexul rezidențial în contul creanțelor care le avea de recuperat de la Macony Trade Home și afacerea rămânea în același cerc de afaceriști care continua dezvoltarea proiectului.

Redenumit River Towers, proiectul Renaissance a fost deja vândut noilor proprietari care s-au și mutat în apartamente, dar nu poate fi făcută intabularea pentru că nu au fost finalizate toate lucrările la care se obligase dezvoltatorul. Presa locală a scris că Palii a trebuit să plătească o șpagă enormă pentru ca Primăria Iași să facă recepția finală deși lucrările nu erau terminate și se mai construise și câte un etaj în plus față de proiectul inițial.

Inițial, acționariatul firmei Elkas Home SRL era format din rușii Sergey Magidov (acționar majoritar) și Sergey Glukhov și moldovenii Vitalie Munteanu, Afanasii Salinschi și Corneliu Lucaci. În prezent, Elkas Home SRL, înființată în anul 2008, îi are ca acționari doar pe rusul Sergey Glukhov (99,9894 la sută) și pe moldoveanul Vitalie Munteanu (0,0106 la sută). Elkas Home SRL este cea mai mare firmă cu acționariat rusesc din județul Iași. Cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 10 milioane de lei, firma deține o fabrică de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice în satul Lețcani.

Vinăriile

O altă afacere în care au fost implicați rușii Glukhov și Magidov a fost Crama Ceptura, care deține vii pe raza comunei Merei după ce a achiziționat Vinoteca Gherasim Constantinescu.

În 2008, Crama Ceptura era deținută de moldovenii Victor Bostan și Marcel Grăjdieru și de rușii Serghey Magidov, Sergey Glukhov și Dimitry Smirnov. Aceștia și-au cesionat toate părțile sociale către offshore-ul cipriot Bostavan Wineries Limited, care devine, astfel, acționar unic. Bostavan Wineries Limited a fost înființată în 2007 de Victor Bostan și Detroit Investments Limited (tot din Cipru) și și-a schimbat de mai multe ori denumirea. Acum, compania cipriotă se numește Purcari Wineries Public Limited. Același grup care controlează Crama Ceptura este prezent și în Republica Moldova la Vinăria Purcari și la Vinăria Bostavan (în Găgăuzia).

Evil Corp

Sergey Magidov este un ahtiat jucător de tenis și un împătimit vânător. El este membru și sponsor al Clubului Vânătorilor de Munte din Rusia, organizație care promovează vânătoarea sportivă. Fondatorul clubului vânătoresc este Eduard Bendersky, fost luptător în trupele special Vympel (trupe care au aparținut KGB, apoi Ministerului Afacerilor Interne, apoi FSB). Alături de Magidov, din club mai fac parte numeroși oameni de afaceri, politicieni și membri ai guvernului rus. Probabil că din acest motiv, clubul obține autorizații de a vâna și specii pe cale de dispariție. Sau pentru că fondatorul lui este un susținător și un apropiat al multor membri de seamă ai partidului lui Putin, Rusia Unită.

Pe lângă clubul de vânătoare, Bendersky deține și o companie privată de securitate denumită tot Vympel, ca și trupele speciale. La această firmă sunt angajați mai mulți luptători din cadrul Vympel și ALFA și presa rusă a scris că a desfășurat multe activități ilegale pentru unii șefi din FSB și că este conectată cu lumea interlopă (recuperări, bătăi, răpiri de persoane, asasinate etc). Ba mai mult, angajații companiei de securitate ar fi participat, alături de trupele FSB, la evenimentele din 2002 de la Teatrul Dubrovka, când 850 de civili au fost luați ostatici de 40 de militanți ceceni. În fapt, presa rusă a dezvăluit că în spatele afacerii cu firma de securitate sunt șefi ai forțelor speciale ale FSB.

Bendersky este socrul lui Maxim Yakubets, șeful celei mai temute grupări de hackeri ruși, Evil Corp. Yakubets, al cărui nume online este „Aqua”, a implementat variantele de malware Dridex și Zeus prin campanii de phishing prin e-mail. Conform autorităților din SUA și Marea Britanie, Evil Corp, care a semnat mai multe atacuri cibernetice asupra unor servere de peste ocean, este „cea mai rău intenționată și prolifică organizație criminală cibernetică din lume”. Potrivit acestora, de-a lungul celor peste zece ani de existență, Evil Corp a furat sute de milioane de dolari din conturile cetățenilor. Anchetatorii spun că hackerii operează din cafenelele din Moscova, iar FBI a pus o recompensă de cinci milioane de dolari pentru informațiile care duc la prinderea șefului grupării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare