Un profesor buzoian candidează ca independent pentru un post în conducerea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

Profesorul buzoian Emil Moise candidează pentru a deveni membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe unul dintre cele șase posturi care au devenit vacante, a anunțat acesta pe Facebook.

Cu toate că este conștient că „numirile se fac prin vot în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului și sunt politice”, iar el nu are o astfel de susținere, Moise susține că „am dovedit că sunt calificat, că am energia și cunoștințele practice și teoretice pentru ocuparea acestei demnități”. De asemenea, el spune că mizează pe o puternică susținere din partea societății civile: „Recomandările pe care le-am primit până acum mă onorează. Sunt din partea Centrului de Studii Internaționale (Gabriel Andreescu), Fundației Gheorghe Ursu (Andrei Ursu), Societății Timișoara (Florian Răzvan Mihalcea), Ligii Pro Europa (Smaranda Enache), Societății de analize feministe AnA, sau Laudatio. Vor fi și alte recomandări din partea  ECPI – Centru Euroregional pentru Inițiative Publice (Florin Buhuceanu), Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună (Gelu Duminică), Coaliția pentru Egalitate de Gen”.

Profesorul Emil Moise a intrat în atenția opiniei publice în anii 2000, când s-a luptat în Justiție pentru interzicerea icoanelor în sălile de clasă și pentru ca orele de religie să fie cel puțin formal opționale, procese pe care le-a câștigat după ce au ajuns inclusiv la Curtea Constituțională. De asemenea, el a obținut mutarea rugăciunii „Tatăl nostru” – care era difuzată de radioul public la deschiderea programului matinal, imediat după semnalul de oră exactă de la 5.00 – la ora 4.53, înaintea imnului de stat.

Un alt episod cu răsunet public a fost demiterea sa din funcția de director al Liceului Agricol „Dr. C. Angelescu”, de la jumătatea anului 2024, decizie care i-a fost comunicată în ziua în care organizase o comisie disciplinară pentru a cerceta două cadre didactice pentru comportament neadecvat și abuziv cu elevii, unul dintre ei fiind acuzat că-i lua pe elevi să-i ude grădina. Pe durata mandatului său de director, profesorul Emil Moise a avut mai multe inițiative în favoarea elevilor, neagreate însă de Consiliul Profesoral. Dovadă a susținerii de care
s-a bucurat în rândul elevilor a stat și o petiție semnată de 150 dintre aceștia, prin care au solicitat, fără succes însă, revenirea acestuia în funcție.

Emil Moise a absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București și are un masterat în Științe Politice. Ulterior a absolvit Facultatea de Drept, tot la Universitatea București, iar în 2021 a obținut titlul de doctor în Drept, specializarea drept internațional pentru drepturile copiilor.

„În toate demersurile, în fapt, am suplinit munca funcționarilor publici sau a demnitarilor care nu își îndeplineau atribuțiile legale de a combate nedreptățile și/sau de a lupta împotriva discriminării. În 2018 am suplinit chiar activitatea Avocatului Poporului care a refuzat să sesizeze CCR cu privire la neconstituționalitatea ordonanței date de Guvern în susținerea referendumului urii. Am suplinit, tot atunci, munca Avocatului Copilului și a membrilor Colegiului Director al CNCD când am atacat în instanța de judecată folosirea nelegală a copiilor în promovarea mizerabilului referendum, iar Curtea de Apel București mi-a admis cererea într-un puternic proces derulat în procedură de urgență. Nici până azi CNCD nu a răspuns unei sesizări pe care am depus-o atunci în numele asociației al cărei președinte sunt. Toate aceste eforturi, și sunt multe altele, au fost depuse de mine în mod voluntar, dezinteresat financiar sau material. Au fost în interesul promovării binelui, al triumfului acestuia. Am ajutat pe oricine m-a contactat, voluntar, indiferent de poziția socială, indiferent de religie, sex, orientare sexuală, vârstă sau orice alt criteriu și am refuzat recompensele financiare sau materiale când mi-au fost oferite. Totul voluntar. Am făcut și fac pregătire pentru bacalaureat sau admitere la facultate fără bani (nu am luat niciodată bani de la nimeni și am pregătit peste o mie de copii)”, a mai scris Moise pe Facebook.

„Nu sunt membru al niciunui partid politic, dar numirea mea ar fi un câștig pentru lupta împotriva discriminării. Ar fi un câștig pentru CNCD și ar fi un câștig pentru partidele politice care m-ar susține. O poziție oficială pe un post pentru care am dovedit cu asupra de măsură competența, mi-ar oferi mai mult timp, mai multă autoritate, mai multe resurse pentru a lupta mai eficient împotriva nedreptăților, în general, și pentru a putea elabora, totodată, politici publice pentru prevenirea și combaterea discriminării, în special (…) Știu că partidele și-au desemnat deja persoanele, însă dată fiind importanța deosebită a postului pentru combaterea nedreptăților, consider că partidele politice pot decide să mă voteze în locul uneia dintre persoanele agreate politic și să îi ofere acesteia un alt post adecvat competențelor menționate în dosarul de candidatură”, mai spune profesorul buzoian.

Ce este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este o autoritate de stat autonomă, formată în anul 2001, care își desfășoară activitatea în baza ordonanței de guvern privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare. Este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte. CNCD și-a început activitatea în luna august 2002, odată cu numirea membrilor Colegiului Director (pe baza propunerilor primite din partea: Ministerului Informațiilor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Administrației Publice, Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului de Interne) și apoi, a numirii Președintelui Consiliului, din rândul membrilor Colegiului Director.

Consiliul își exercită atribuțiile în următoarele domenii:

• prevenirea faptelor de discriminare prin realizarea de campanii de informare, de conștientizare privind drepturile omului, efectele discriminării, principiul egalității, cursuri de formare, de informare, proiecte și programe la nivel local, regional și național, realizarea de studii, rapoarte etc.;
• medierea faptelor de discriminare a părților implicate în cazul de discriminare, în prezența reprezentanților CNCD;
• investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare;
• monitorizarea cazurilor de discriminare în urma constatării unor cazuri de discriminare de către CNCD, prin supravegherea ulterioară a părților implicate;
• acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării prin explicarea legislației celor interesați de către consilierii juridici ai CNCD-ului, prin îndrumarea asistată în ceea ce privește activitatea de depunere a petiției și informații suplimentare ce decurg din această procedură.

CNCD interpretează și aplică legea anti-discriminare din România, Consiliul primind puteri sporite, ca parte a amendamentului din 2006 la legea împotriva discriminării.

Faptele de discriminare se sancționează contravențional:

• cu avertisment;
• cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei dacă discriminarea vizează o persoană fizică;
• cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.