Politic

Fost senator de Buzău, trimis în judecată

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii.

Astfel, conform procurorilor Parchetului General, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) şi al Consiliului Militar Superior, „cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN. Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, se arată în rechizitoriu.

Conform sursei citate,  aceleași fapte li se impută atât lui Gelu Voican Voiculescu, cât și generalui în retragere Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare.

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman

Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României, începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.

Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.

Este foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare. Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22 decembrie 1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.

Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.

În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Cine este Gelu Voican Voiculescu

Gelu Voican Voiculescu și Georgiana Daniela Arsene

Gelu Voican Voiculescu este de formaţie geolog. -Re-voluţia din 1989 l-a adus la vârful unei societăţi caracte-rizate printr-o dezordine indiscutabilă. Aproape instantaneu, Gelu Voican Voiculescu intră în atenţia opiniei publice, fiind considerat unul dintre personajele-cheie ale evenimentelor din perioada  respectivă. A participat, ca delegat al Frontului Salvării Naţionale (FSN), alături de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi de Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceauşescu, din 25 decembrie 1989.  Mai mult, după execuţia soţilor Ceauşescu, chiar Gelu Voican Voiculescu s-a ocupat de înhumarea acestora.

Ulterior, omul politic Gelu Voican Voiculescu a deţinut funcţiile de vicepremier în primul guvern provizoriu (28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990), guvern condus de Petre Roman. După alegerile din 20 mai 1990, Gelu Voican Voiculescu a fost ales senator de Buzău pe listele FSN. A demisionat din Parlament în 1992, iar între 1994 şi 1996 a fost numit ambasador în Tunisia de preşedintele de atunci, Ion Iliescu. Doi ani mai târziu, Gelu Voican Voiculescu a fost rechemat din funcţie, iar, în iulie 2001, Voiculescu a fost acreditat, din nou, ambasador, de data aceasta în Maroc. S-a reîntors în România în ianuarie 2005, atunci când i-a expirat mandatul.

Gelu Voican Voiculescu a primit verdict de la CNSAS de „necolaborare cu Securitatea”, după ce asupra sa au planat suspiciuni că ar fi scris note despre liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru.

De asemenea, Gelu Voican Voiculescu, în vârstă de 81 ani, este căsătorit cu o femeie din Buzău cu 41 de ani mai tânără. Georgiana Daniela Arsene, 40 de ani, născută la Verneşti, a lucrat, ca ziarist, la câteva publicaţii din Buzău. În prezent, ea scrie pentru agenţia de presă „Sputnik”, principalul mijloc de propagandă al Federaţiei Ruse în România; Georgiana Arsene deţine şi un blog, „În prima linie”.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker