Un deputat buzoian a băgat în Parlament un partid de 0,04 la sută la alegeri

\Șase partide nelegislative au ajuns să aibă reprezentanți în Parlament, recrutați de la alte formațiuni, deși nu au trecut testul electoral din 2020, iar în unele cazuri nici nu existau, arată un documentar Ziare.com. REPER și Forța Dreptei au cei mai mulți membri în Parlament din rândul partidelor nelegislative.

Forța Dreptei

Acesta din urmă este condus de fostul președinte PNL Ludovic Orban, care dădea semne că urmează să se despartă de liberali încă din octombrie 2021 după ce a pierdut șefia PNL în fața lui Florin Cîțu. Tensiunile dintre Orban și conducerea PNL au crescut odată cu ieșirea USR de la guvernare și formarea noii coaliții dintre liberali și PSD. Pe 2 noiembrie anul trecut, Orban alături de alți parlamentari PNL, apropiați fostului președinte, au anunțat că se dezafiliază de grupul liberalilor din Parlament, pentru ca mai apoi să demisioneze și din partid. Ulterior, pe 14 decembrie a fost format Forța Dreptei, la inițiativa lui Orban, iar în prezent are în Parlament 14 membri, toți foști deputați și senatori PNL.

REPER

Cealaltă mare despărțire din Parlamentul României a fost din USR, unde mai mulți membri din fostul PLUS, dar și din USR, au demisionat fiind nemulțumiți de conducerea partidului. Cea mai mare parte s-au înscris apoi în partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER), partid condus interimar de europarlamentarii Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu. REPER a fost fondat oficial la începutul lunii august a acestui an, iar în prezent are în Parlament 11 membri, toți foști reprezentanți ai USR.

S.O.S. România

O altă formațiune cu reprezentant în Parlament este S.O.S. România, care, la finalul lunii mai, o recruta în rândurile sale pe senatoarea independentă Diana Șoșoacă, fost membru a Partidului Neamului Românesc (PNR), iar apoi al AUR.

Partidul S.O.S. România a fost înființat la data de 21 noiembrie prin decizie definitivă a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a și are sediul în localitatea Călimănești din județul Vâlcea.

Alternativa Dreaptă, în Parlament cu 0,04 la sută din voturi

Pe lângă Diana Șoșoacă au mai fost excluși din AUR și alți membri care s-au răzvrătit împotriva lui George Simion, pe care l-au acuzat de dictatură internă. Patru dintre aceștia s-au alăturat formațiunii Alternativa Dreaptă (AD) care, spre deosebire de formațiunile menționate anterior, a participat la alegerile parlamentare din 2020. Acolo însă, formațiunea a reușit să strângă doar 0,04 la sută din voturi, însemnând 2.233 susținători care au pus ștampila pe AD.

Alternativa Dreaptă s-a format în octombrie 2019, după o fuziune între partidele Forța Moldova și M10, promovând conservatorismul și euroscepticismul. În prezent, AD este condus de Adela Mîrza, care anul trecut ieșea la proteste împotriva măsurilor anti-Covid în care „dictatura militaro-medicală impusă de Raed Arafat”, alături de Valentin Licxandru, care anul trecut ataca cu vehemență legea pentru educația sexuală în școli.

Această formațiune politică este reprezentată în Parlament de Evdochia Aelenei (fost senator AUR), Dănuț Aelenei (fost deputat AUR) și Nicolae Roman (deputat de Buzău, fost AUR), Daniel-Gheorghe Rusu (fost deputat AUR).

Generalul Nicolae Roman este un militar de carieră controversat, legat de episodul încercărilor sânge­roase de înăbușire a Revoluției din 1989 de la Timișoara. Centrul Național de Documentare, Cerce­tare și Informare despre Revoluția din 1989 Timi­șoara (CNDCI) – care activează în cadrul Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara – a publicat lista unităților militare ale Ministerului Apărării care au participat la represiunea din Timișoara. În această listă apare și numele lui Nicolae Roman (căpitan la acea vreme) din cadrul UM 01185 Regimentul Mecanizat. Conform CNDCI, a­cest regiment a acționat chiar la începutul manifestațiilor, în noaptea de 16/17 decembrie: „Regimentul a acționat în noaptea de 16/17 decembrie cu circa 160 de militari în zona Parcul Central Piața Libertății – Piața 700 Circumvalațiuni – Piața Dacia, Torontal, iar în 17 decembrie cu 220 de militari dislocați astfel: 100 la Poșta Mare – Hotel «Continental», 80 la Podul Decebal – Piața Traian, 40 în Piața Libertății – Operă – Catedrală. În data de 18 decembrie, unitatea desfă­șoară în Timișoara aproximativ 200 de soldați, șapte TAB-uri, patru autoca­mioane și o autospecială”, se arată în document. Culmea, Roman a fost distins cu mai multe decorații, printre care „Luptă­tor pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, și Medalia aniversară „10 ani de la Revoluția Română Anticomunistă din Decembrie 1989”.

El a absolvit Academia Militară din București (Facultatea de Arme Întrunite, Tancuri și Auto) și, ulterior, a fost numit comandant al Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea” de la Timișoara, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1991. În primii ani după Revoluție (1991-1997), Roman a fost încadrat la Cabinetul ministrului Apă­rării Naționale, în timpul mandatelor lui Victor Ata­nasie Stănculescu, Niculae Spiroiu, Gheorghe Tinca și Victor Babiuc.

Conform CV-ului său, în 2001, Roman a înființat și comandat prima brigadă logistică din Armata Româ­nă – Brigada Logistică Ploiești. Ulterior, în perioada 2007-2008, a deținut funcția de șef Instrucție și Doctrină (și Inspector General al Forțelor Terestre) în Statul Major al Forțelor Terestre. Ulterior, a devenit șef al Direcției Structuri și Planificarea Înzes­trării din cadrul Statului Major General, iar din 2010 a devenit profesor universitar. Conform aceluiași document, din ianuarie pâ­nă în iunie 2011, Roman a deținut funcția de șef al Direcției Instrucție și Doctrină din cadrul Statului Major General, iar înce­pând cu 20 iunie 2011 a trecut în retragere cu gradul de general-maior. El a fost, o scurtă perioadă de timp, comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” de la Buzău.

Partidul Neamului Românesc

Un alt partid care are membri în Parlament este Partidul Neamului Românesc (PNR), condus de către fostul social-democrat Ninel Peia. Acesta din urmă a fost exclus în 2016 din PSD de către Liviu Dragnea, ca urmare a mai multor declarații controversate. La acea vreme, acesta susținea că vaccinurile ar îmbolnăvi bebelușii și că i-ar omorî. Un an mai târziu, acesta afirma alarmist că „planul de ocupare a României e în faza finală, e vremea să luptăm pentru viețile noastre. Soros aduce un milion de refugiați musulmani în locul a patru milioane de români plecați la muncă în Occident”. Ninel Peia a candidat la alegerile prezidențiale din 2019, însă a obținut doar 0,34 la sută din voturi.

La alegerile locale din 2020, PNR a semnat un acord preelectoral cu AUR prin care mai mulți membrii ai formațiunii au candidat pe listele AUR. Deși acordul trebuia să dureze patru ani, el a fost uitat imediat după ce AUR a intrat în Parlament. În prezent, singurul reprezentant al partidului în parlament este Dumitru Coarnă, fost membru PSD exclus de după ce a fost prezent alături de Șoșoacă și alți doi membri AUR la ambasada Rusiei, în contextul războiului din Ucraina.

Alianța pentru Patrie

Ultimul partid nelegislativ care are membri în Parlament este Alianța pentru Patrie (APP), formațiune fondată de către fostul social-democrat Codrin Ștefănescu, în jurul lui Liviu Dragnea. Partidul a apărut în 2021, în perioada eliberării fostului lider PSD Liviu Dragnea din închisoare, folosindu-se de imaginea acestuia din urmă pentru a atrage electorat, dar și membri de la alte partide. Un an mai târziu însă, relația de camaraderie dintre Codrin Ștefănescu și Liviu Dragnea l-a acuzat pe acesta din urmă „lua masa cu Kovesi, Maior și Coldea”. Afirmațiile au venit și după ce Liviu Dragnea a cerut APP să nu-i mai folosească numele și imaginea, în timp ce Codrin Ștefănescu l-a numit pe Dragnea „monstru” și „iepuraș”. Singurul membru APP din Parlament este Francisc Tobă, intrat pe listele AUR și exclus la scurt timp din partid după ce în presă au apărut informații cum că acesta ar fi participat la reprimarea Revoluţiei din 1989.