Trupa brăileană din piesa „Vițelul de aur” nominalizată la premiile UNITER, aplaudată la scenă deschisă de buzoieni

După un week-end cu spectacole de  foarte bună calitate pe scena Teatrului „George Ciprian”, începutul de săptămână s-a arătat a fi la fel de bun. Luni seara, cea de-a treia din  Festivalul „Săptămâna Teatrului Tânăr”,  a fost despre comedie.

Spectatorii buzoieni  au avut șansa de a fi asistat, preț de mai bine de două ore, la un spectacol nominalizat la UNITER, în anul 2021,  pentru „Cea mai bună regie”. Este vorba despre spectacolul „Vițelul de aur” de Ilf și Petrov, de la Teatrul „Maria Filotti” Brăila, regizat de Radu Iacoban.

Numele actorilor de pe afiș, Nicholas Cațianis Jr., Vlad Volf, Liviu Pintileasa, Narcisa Novac, Ciprian Brașoveanu, Ciprian Chiricheș, Adrian Ștefan, nu au fost chiar necunoscute buzoienilor, iar spectacolul, dincolo de o echipă de actori talentați și de o regie foarte bună s-a făcut  remarcat și pentru  scenografia semnată de Tudor Prodan, care  ar trebui să fie apreciată, deoarece, așa cum spun reprezentanții Teatrului „George Ciprian”, „prin schițarea unui cub, care devine când birou, când azil de nebuni, când închisoare ori gară, înscrie foarte frumos toată metafora spectacolului în spațiul scenic. Un cadru simplu, din metal gri, rezolvă multitudinea de spații care se schimbă constant de la o scenă la altă. Noul automobil – o bicicletă cu patru roți -,  ori costumele și restul recuzitei, descriu un personaj ori o acțiune, prin elemente simple, alese și construite cu bun gust, care vin în ajutorul descrierii unor spații ori a unei epocii aflată într-o continuă schimbare”.

Nicholas Cațianis Jr. interpretează rolul lui Ostap Bender, personajul principal,  cu multă maleabilitate, deoarece reușește să fie și anti-eroul cu escrocherii ascunse sub mânecă, cât și eroul romantic de care publicului i se face milă. El are vocaţia şarlataniei devenită virtute supremă şi capacitatea de a-şi păstra calmul. Nu se coboară la „rubla Comitetelor Executive”, precum  micii găinari autodeclaraţi „fii ai locotenentului Schmidt”, erou al răscoalei de pe crucişătorul Oceakov, ci dă dovadă de ţeluri mai înalte. El trebuie să facă rost de  o sumă suficient de mare care să îi permită să ajungă şi trăiască la Rio de Janeiro.

Personajul interpretat de Liviu Pintileasa aduce aminte de un personaj bine-cunoscut în dramaturgia română, respectiv „Cetățeanul turmentat” ori alte variațiuni ale aceleiași tipologii de om care încurcă și descurcă situații, de care râzi și care te învață metafore despre viață la care trebuie să cugeți mult. Liviu Pintileasa reușește să creeze acest personaj foarte… turmentat și să aducă încă un plus de comedie și emoție spectacolului. Pe parcurs se intersectează și alte personaje de care răspunzători aceiași actori: funcţionarul, țăranul, cetăţeanul, dar mai ales al contabilului Berlaga, ajuns la Casa de nebuni cu un „deranjament al nervului de la călcâi.

Trebuie să reamintim că Ilf şi Petrov sunt nume sonore ale literaturii ruse, care au creionat realităţi social-umane ale unei perioade istorice marcată de sistemul opresiv sovietic, folosind pentru aceasta o linie voit comică, pamfletară.

Povestea, dramatizată de Eugen Gyemant pentru prima dată în spațiul românesc, și pentru a doua oară de regizorul Radu Iacoban, la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, are un mesaj unanim valabil, în spatele căreia publicul buzoian a regăsit un spectacol care nu e doar o comedie cu personaje tipice, ci un spectacol despre valori umane și dorințe deșarte. „În spectacol, datorită textului bine dramatizat și regiei, se găsesc situații care amintesc de teatrul absurdului și de suprarealism. Este spusă și povestea unei Rusii post-revoluționare, dar și a eroului care refuză să se adapteze acesteia prin intermediul unor dialoguri și gesturi repetitive, a unor personaje care se autocaracterizează și a unor momente care sunt pe atât de hilare, pe atât de triste pentru că sunt adevărate”, ne prezintă reprezentanții Teatrului „George Ciprian” câteva dintre liniile directoare ale spectacolului.

Tot ei ne reamintesc și faptul că poveștile despre Rusia și regimuri totalitare sunt cunoscute deja de către oricine trimițindu-ne la personaj astfel: „Știm că a fost corupție, dorința de putere, dorința de supraviețuire exercitată de cele mai multe ori prin escrocherie, dar și dorința de evadare. Onirica doleanță de te fi născut în altă țară era doar… onirică. Cine te auzea că îți dorești așa ceva ar fi spus că ești ori nebun ori somnambul, pentru că evadarea era pur și simplu o glumă la care se râde în mod repetat o seară întreagă. Dar a fost și dorința eroului din spectacolul „Vițelul de aur” – Ostap Bender. Povestea biblică a personajului care dorește să-și depășească condiția, este povestea lui Ostap – vițelul care vrea să fie îmbrăcat în aur pentru a ajunge la Rio de Janeiro. Nu e greșit să îți dorești acest lucru, e greșit să o spui cu voce tare”.

Spectacolul „Vițelul de aur” de la Teatrul „Maria Filotti” Brăila – regia: Radu Iacoban, dramatizarea: Eugen Gyemant, scenografia: Tudor Prodan, light design: Bogdan Gheorghiu, muzica: Aida Sosic, asistenta de regie și mișcare scenică: Blanca Doba -, a fost aplaudat și apreciat și în cadrul „Săptămânii Teatrului Tânăr” și i-a purtat pe buzoieni într-un peisaj post-revoluționar cu personaje și situații absurde, tragice și comice.