Pentru creștinii ortodocși, „Săptămâna luminată” este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele „Hristos a înviat”, urmată de răspunsul „Adevărat a înviat”.În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”, adică Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului.
În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. De altfel, începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți până după Duminica Tomii.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Lunea Albă”. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheasmă. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi „Marţea Albă”. În această zi nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu. În trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Sfânta Mercurie”. Bărbaţii se pot duce să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi „Joia Verde”. Este o zi care conform tradiției populare se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Vinerea Scumpă sau Fântăniţa”. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după Sfânta Liturghie să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.
