ActualitateCultură

Tradiții populare de Sfântul Ilie, ocrotitorul aviatorilor

Pe 20 iulie, în fiecare an, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Ilie Tesviteanul, cunoscut ca făcător de minuni și ca cel care a adus ploaia, după trei ani de secetă. Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul aviatorilor, pentru că în aceeași zi se sărbătorește și Ziua Aviației Române.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab. Sfântul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron) și a trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos. Vechiul Testament istorisește despre faptele lui minunate în cărțile numite „Regi”. A fost ales de Dumnezeu să certe aspru pe regele Ahab și pe cei care-l urmau pe calea păgânească a adorării lui Baal.

Sfântul Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi pe când era retras la pârâul Cherit și de un înger pe drumul spre Muntele Horeb; datorită rugăciunii sale, Dumnezeu oprește ploaia timp de trei ani și jumătate; înmulțește făina și uleiul văduvei din Sarepta Sidonului și îl învie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusă de el lui Dumnezeu; a înlăturat cultul zeului Baal; l-a văzut pe Dumnezeu în isihie, (vântul liniștit); a fost ridicat în carul de foc și s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului de pe muntele Tabor. În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, în care a fost răpit la cer, cel mai adesea, însă în gura peșterii sale (hrănit de corb). Sfântul Ilie este socotit și protopărintele monahismului creștin.

Ce tradiții populare sunt de Sfântul Ilie

„Suprapunerea celebrării prorocului Ilie de către biserică, peste sărbătorile precreştine, închinate soarelui, a întărit cu atât mai mult respectul faţă de această zi şi credinţa în puterea binefăcătoare a ei”, scria etnograful Maria Bocșe. Același etnograf mai scrie și că în calendarul religios, este trecută sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul, numită în calendarul popular ca Sântilie sau Ilie Pălie.

În străvechea credință țărănească despre cer și univers, scria, la sfârșitul secolului al XIX-lea, profesorul Ion Otescu scria că „Sfântul Ilie urmărește prin cer spiritele rele, pe diavolul, plimbându-se pe norii cerului cu cai, trăsură și biciu de foc. Tunetul e huruitul roatelor trăsurii și tropotul cailor sfântului Ilie, când caii o iau mai repede la goană prin nori. Când fulgeră, Sfântul Ilie amenință caii cu biciul său de foc ca să-și ia avânt caii; de aia după fulger urmează imediat și tunetul; iar când trăsnește, atunci sfântul Ilie a lovit pe diavolul cu săgeata. Lumina e mai mare la trăsnet decât la fulgerul simplu, căci săgeata e mai iute azvârlită decât amenințatul biciului, și e mai plină de foc; iar fulguritele sunt vârfuri din săgeata aruncată astfel”.

În ajunul sau în ziua de Sântilie, oamenii  dau ofrande (fructe, în special mere, covrigi, mâncare preparată) pentru morți, alături de lumânări aprinse. Aceste ofrande sunt numite Moșii de Sântilie. Se obișnuia ca, în 20 iulie, femeile să ducă la biserică mere pentru a fi sfințite, iar bărbații recoltau în această zi mierea de albine.

Articole similare