Președinta ANTREC, Cristina Partal, de la dragostea pentru rețetele din sârbărie la promovarea Ținutului Buzăului
Dezvoltarea resurselor turistice rurale este legată, într-o măsură semnificativă, de valorificarea optimă a patrimoniului natural și cultural. Din acest punct de vedere, Buzăul se dovedește a fi unul dintre cele mai interesante județe etnografice și istorice ale Munteniei, cu un mediu natural deosebit, propice activităților turistice. În momentul de față, prioritatea turismului buzoian îl reprezintă proiectul Geoparcul Ținutul Buzăului.
„Acesta este vârful de lance pentru promovarea turismului buzoian, apoi zona Dealul Istrița și partea balneo, de izvoare minerale, care sunt pe teritoriul județului; avem patru zone importante dintre care doar una este funcțională, la Sărata Monteoru, dar celelalte de la Gura Siriului – care încă nu poate exploata izvoarele, dar măcar s-a constituit ca stațiune de interes local -, Fișici, o zonă aflată în grad mare de degradare, și zona Balta Albă, unde există un complex privat și trebuie văzut ce oportunități de dezvoltare mai sunt aici”, spune președinta filialei buzoiene a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Cristina Partal, care a deschis recent, pentru promovarea Geoparcului, împreună cu Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău, o expoziție de ie cu altiță la Galeriile de Artă. Expoziția care spune poveștile creatoarelor și colecționarilor de artă populară de pe văile ce aparțin Ținutului Buzăului – Valea Sibiciului, Valea Bălănesei, Valea Sărățelului, Valea Slănicului și Valea Râmnicului -, poate fi vizitată de public până la jumătatea lunii august. „Noi, anul acesta, suntem concentrați pe Geoparc, pentru că acest statut este acordat doar pentru patru ani și în anul trei va trebui să depunem documentația și să spunem ce am făcut până atunci. Deja în anul trei o să vină la vizita de evaluare și este foarte scurt timpul. Mai avem multe activități pe listă de realizat și vine și o avalanșă de propuneri. Suntem preocupați de dezvoltarea Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, dar și de întreg județul Buzău. Sunt mai multe zone de interes. Dealul Istrița este foarte important, pentru că are potențial de a fi dezvoltat ca zonă de ecoturism, iar în zona de câmpie, zona Balta Albă este un loc care merită revalorificat. Noi facem lucrurile pentru comunitate”, mai spune Cristina Partal, o buzoiancă implicată de foarte mulți ani în proiectele ce vizează dezvoltarea turismului în județ și cu foarte mare experiență în domeniu.
De altfel, în familia sa există o frumoasă tradiție în ceea ce privește turismul. „Suntem oameni de turism. Mama mea a lucrat aproape toată viața în turism. Eu cu asta mă ocup de când am ieșit de pe băncile facultății. Am terminat specializarea Turism la Academia de Studii Economice. Turismul reprezintă industria ospitalității și cumva ne este natural să ne comportăm așa și să fim deschiși spre ceea ce înseamnă ospitalitate, frumos, valori bune în spiritul credinței în Dumnezeu și natura care ne înconjoară”, mărturisește președinta ANTREC. Cu această frumoasă moștenire de familie – în care se regăsesc rădăcini ale unui neam de sârbi grădinari -, legată de valorile și tradițiile turismului, Cristina Partal duce mai departe chiar și gastronomia locului, promovând rețete autentice, rețete speciale. 
„Întâmplarea fericită face ca bunica să trăiască până la o anumită zonă de maturitate a mea, astfel încât să îmi aduc aminte despre puiul cu bame – bamele sunt specifice pentru sârbii grădinari -, dar și despre un preparat deosebit: cum se face babicul, cum îl ținea la grindă. De asemenea, îmi amintesc cum făcea un pilaf excepțional, și pilaful cu pește pe care îl face mătușa mea, cum se face ciulamaua de babic sau cum se face ciorba de babic. Toate lucrurile acestea am avut șansa să le văd pe viu și să degust aceste preparate chiar de la sârboiaice. Este foarte importantă autenticitatea gustului. De aceea, insist pentru ciorba de babic. Stau la dispoziția locațiilor care vor să promoveze această ciorbă și care vor să o includă în meniul lor, le stau la dispoziție oricând cu informații; le spun cum se face ciorba autentică de babic, astfel încât toți să promovăm o rețetă corectă. Ea este publicată într-o broșură a noastră, «Marcă de Buzău», dar nu știm câți o mai au. Este rețeta de la mamaie Sofica, sârboaică din moși-strămoși, care o făcea până a îmbătrânit. Mi-aș dori să se respecte această rețetă, pentru că la un moment dat pot apărea variațiuni pe temă. Trăim într-o lume în care bucătăria fusion și tot felul de reinterpretări ale bucătăriei românești sunt la modă, dar și punctul zero trebuie păstrat corect”, povestește Cristina Partal.
Ea mărturisește că și în bucătăria de la Casa cu Tei, pensiunea familiei, promovează cu succes rețetele tradiționale, prin urmare și această rețetă, chiar dacă o bună parte dintre turiști preferă, spre exemplu, ceafa de porc cu cartofi prăjiți. „Noi, fiind din neam de sârbi grădinari, la loc de cinste se află babicul. Am inclus ciorba de babic în meniu. Ea este prezentă în fiecare zi la pensiune (n.r., Casa cu Tei) într-o tigaie picantă. În afară de babic, mai sunt prezenți în meniu cârnații de Pleșcoi, ceapa de Buzău, ceapa de apă, țuica de la Buzău, vinul de Pietroasele, toate produsele tradiționale cu care se mândrește Buzăul. Ne străduim ca meniul să fie cât mai natural, cât mai home made și cât mai sezonal. Aici mai intervine și o educație a consumatorului, pentru că oricât de mult ai vrea să promovezi pitușcă sau foi cu lapte, la un moment dat turistul își dorește foarte mult ceafă la grătar. Aici va trebui întreg sectorul HORECA să lucreze la acest aspect, al educației consumatorului, pentru că ceafa cu cartofi prăjiți nu ne definește pe noi ca popor. Dar, cu răbdare se fac lucrurile”, afirmă președinta ANTREC.
A aflat din OPINIA despre apariția proiectului Geoparcului
Și nu poate spune nimeni că nu ar avea răbdare Cristina Partal, pentru că, cel puțin în proiectul Geoparcului s-a implicat încă din 2008. „Eu am aflat despre această intenție de a dezvolta un Geoparc la Buzău, în 2008, citind un articol în ziarul OPINIA. Atunci am început să întreb la Consiliul Județean ce se mai întâmplă cu proiectul, care mai este stadiul lui. Cumva el se blocase la un moment dat, pentru că persoana care a fost responsabilă de proiect se mutase în altă țară. Atunci am reluat proiectul, am reluat discuțiile cu domnul profesor Alexandru Andrășanu și întreaga echipă a Consiliului Județean am pornit din nou la drum, la treabă, ca să revitalizăm această idee. S-a constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Ținutul Buzăului», cea care a contribuit la această expoziție (n.r, cămașa cu altiță), pentru că toți primarii din cele 18 comune s-au străduit să le găsească, să identifice dacă că mai există ceva tradiție în zona lor. Pe Valea Slănicului nici nu a fost nevoie să se ostenească prea mult, dar pe Valea Bălănesei au trebuit să mai caute”, spune Cristina Partal.
În 2008 s-a constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Buzăului, care a avut un rol major în dezvoltarea acestui teritoriu și următorii pași până la a obține statutul de Geoparc.
Inițiatoare a Festivalului cârnaților de Pleșcoi, care a dus la recunoașterea lor la nivel european
Cristina Partal a avut în 2008 și inițiativa de a-i așeza la aceeași masă pe reprezentanții pensiunilor buzoiene și de a iniția un festival care acum a intrat în tradiție și care pur și simplu a creat în jurul lui un pol de dezvoltare locală, și cu recunoaștere europeană a unor produse locale. Este vorba despre Festivalul cârnaților de Pleșcoi. „Eu iubesc foarte mult județul Buzău. Câteodată poate prea mult, mai mult decât locurile bunicilor, părinților… Tatăl meu a fost buzoian get-beget, sârb din sârbărie, iar mama mea este teleormăneancă; cumva sunt jumătate teleormăneancă, jumătate buzoiancă, dar născută, crescută la Buzău și tind să mă lege mai mult aceste locuri decât Teleormanul. Și am încercat să promovăm produsele tradiționale locale, la noi la pensiune, așa cum am făcut în tot județul Buzău. Practic cârnații de Pleșcoi astăzi îi regăsiți în magazinele de pe șoselele naționale din județul Buzău datorită Festivalului Cârnaților de Pleșcoi. Nu aș vrea să fiu modestă aici. În general sunt, dar acum nu aș vrea să fiu. În 2008 când stăteam la masă cu proprietarii de pensiuni din rețeaua ANTREC am avut o discuție ce să facem fiecare pentru zona lui, astfel încât să fim promovați. Și fiecare și-a etalat atributele. Și pentru zona Berca, am zis că avem cârnați de Pleșcoi și «Haideți să facem Festivalul cârnaților de Pleșcoi!». Prima ediție a fost foarte greu, a doua ediție a fost și mai greu, pentru că nu erau producători acreditați, producători care să aibă PFA, sau altă formă juridică de organizare. A fost foarte dificil să găsim la Festivalul cârnaților de Pleșcoi măcar un producător. Dar familia Niță de la Comsoradi ne-a sărit în ajutor și am colaborat cu ea în fiecare an și am organizat lanțul acela de cârnați de Pleșcoi susținut și la propriu și la figurat de către toți oamenii participanți la festival.
În urma acestui festival organizat de proprietarii de pensiuni din zonă s-au deschis magazine private, oamenii s-au organizat, și-au deschis firme, și-au luat case de marcat, a început să apară concurența – cine face cei mai buni cârnați-, au intrat în rețelele marilor hipermarketuri. De la o simplă idee măruntă: avem niște cârnați și ce facem cu ei? Hai să facem un festival!, iată unde s-a ajuns astăzi!. Noi am pornit de la o nevoie. Turiștii care ajungeau la noi vroiau să cumpere cârnați de Pleșcoi. Nu puteau să meargă decât în piață la Buzău sau pe Bucegi la Comsoradi. Apoi, producătorii de cârnați de Pleșcoi s-au constituit într-o asociație și au depus la comisia la europeană toată documentația și acum sunt marcă europeană înregistrată. Și acum, de când cu Geoparcul, cârnații de Pleșcoi sunt și în UNESCO”, povestește Cristina Partal, cum o idee poate să schimbe o lume a satului care părea la prima vedere lipsită de potențial.
Se încearcă crearea unor puncte gastronomice locale
În continuare, ne spune Cristina Partal, preocuparea pentru promovare a unicității județului Buzău și a fiecărui individ nu a dispărut pentru că ANTRECUL și Geoparcul se întrepătrund. „Unii dintre proprietarii de pensiuni au mai îmbătrânit, însă au venit și noii proprietari de pensiuni în rețea. Ne bucurăm că turismul buzoian și cel rural au luat amploare; sunt pensiuni care s-au deschis, s-au construit prin fonduri europene agropensiuni. Acum ne străduim să deschidem puncte gastronomice locale împreună cu Agenția Națională a Zonei Montane; deja foarte multe zone din Buzău au beneficiat de cursuri și acum să vedem cine este curajos să-și deschidă în zonă și punct gastronomic, pentru că aceasta este o nevoie, mai ales în zona Georparcului, există o nevoie reală a turiștilor de a găsi unde să mănânce. Agenția Zonei Montane oferă consultanță pentru punctele gastronomice locale. Este domnul Sorin Enăchescu, care se află la dispoziția dumnealor sau a primăriilor. Persoanele interesate, pot lua legătura și cu noi, cu ANTREC Buzău, fie cu Agenția Națională a Zonei Montane”, explică Cristina Partal.
Proiectele culturale, punctul de pornire în dezvoltarea comunităților rurale
„În 2008 am pornit de la întrebarea <Ce avem noi la Buzău de suntem așa de importanți astfel încât să devenim Geoparc?>. A durat 16 ani până să obținem acest statut. Contează că acum oamenii au încredere și sunt mândri de județul lor. Astăzi când au văzut minunățiile astea pe perete și-au dat seama ce valori zac în lada de zestre a bunicii, dacă o mai găsesc. Dacă nu, și cumva văd aruncată prin vreun colț vreo ie, acum îi știu valoarea și pot să o prețuiască să o păstreze pentru posteritate. Iar această expoziție conține doar cămăși cu altiță. Județul Buzău are mult mai multe tipologii de cămăși. Cămașa cu altiță am hotărât să fie tema expoziției din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului pentru că anul trecut România împreună cu Republica Moldova a depus la UNESCO un dosar de includere a cămășii cu altiță în patrimoniul mondial UNESCO. Noi venim în sprijinul acestui demers și prezentăm cămașa cu altiță din Geoparcul UNESCO, tocmai pentru a demonstra cât de valoroasă pentru umanitate este această piesă a portului tradițional românesc”, mai spune Cristina Partal.
„Măgura Art”, carte de vizită prin artă a judeţului Buzău, a poposit la Casa cu Tei
„Expoziția aceasta este una dintre activități prin care demonstrăm că Geoparcul este un instrument de dezvoltare durabilă. Noi facem cunoscute valorile acestui teritoriu, fie că ele sunt geologie, fie că sunt de patrimoniu material sau imaterial, cultural, tangibil, intangibil, cum au fost și melodiile interpretate astăzi. Acesta este rolul Geoparcului. El pune în valoare oameni și teritorii”, subliniază Cristina Partal, ea însăși o susținătoare a tradiției, a artelor, fiind gazdă de nenumărate ori la Casa cu Tei a edițiilor „Monteoru Art”, pensiunea fiind loc de creație și popas pentru artiștii plastici invitați în proiectul Uniunii Artiștilor Plastici Buzău inițiat și coordonat de președintele filialei Valeriu Șușnea, ediții în care se valorifică peisajul buzoian sub forma unor valoroase opere de artă. Tot aici au avut loc și câteva ediții ale Taberei Internaționale a Francofoniei.
„Ne bucurăm că domnul Șușnea, organizatorul <Măgura Art> și <Monteoru Art> alege locația noastră și rezonează și vibrează cu locul”, afirmă Cristina Partal. De altfel, la inițiativa Cristinei Partal și cu ajutorul invitaților acesteia, s-a vorbit despre pictura lui Grigorescu asociată cu oamenii și cu locurile Buzăului și la lansarea expoziției unicat formată din zeci de piese, ii cu altiță, de la Galeriile de artă.
„În afară de expunerea acestor cămăși cu altiță, noi am dorit să adăugăm o informație valoroasă pentru Buzău faptul că Grigorescu și Vlahuță au bătut munții, dealurile și câmpiile Buzăului, iar Grigorescu a fost inspirat de peisajele și oamenii de la Bisoca și astăzi am adus la cunoștința publicului vizitator povestea tabloului Bisoceanca, tablou care poate văzut în colecția de la Câmpina. Grigorescu a pictat o munteancă de-a noastră de la Bisoca pentru boierul Menelaș Chircu, cel care promova și susținea foarte mult arta tradițională populară și satul românesc. Am avut alături de noi specialiști etnografi, Doina Ciobanu, Roxana Vișan, de la Muzeul Râmnicu Sărat au povestit despre cămașa cu altiță de Buzău respectiv despre cămașa cu altiță de Râmnic, iar Gheorghe Petcu ne-a relatat intimitățile secolului trecute respectiv cu detaliu pe tabloul Bisoceanca”, a spus la lansarea expoziției Cristina Partal.
La Casa cu Tei calendarul activităților culturale este foarte diversificat și au fost păstrate tradițiile. „La Casa cu Tei îl promovăm inclusiv pe fondatorul stațiunii Sărata Monteoru, pe Grigore Monteoru, pe care îl avem în portret la pensiune. Aici este prezentă memoria creatoarei de artă populară Adela Petre, care <este prezentă> cu carpetele dumneaei și avem un portret al dumneaei în pastel. Ținem cont de aceste aspecte și povestim turiștilor care sunt caracteristicile unice ale Buzăului dar și ale României. Avem o colecție – de care m-am îngrijit personal -, o colecție de farfurii din România zonată: ceramică de Horezu, Marginea, Baia Mare, Gorund. Mi-aș dori ca în acea colecție să existe și ceramică de Mânzălești. Sper ca acest vis să se întâmple repede. Putem colabora cu Aluniș. Ne bucurăm când vedem inițiative private sau publice în acest sens. Geoparcul este un proiect al comunității, nu este al unei persoane, al unei asociații și nici măcar al unei instituții. Geoparcul este al comunității. Toți oamenii care trăiesc în acest teritoriu și toți oamenii care trăiesc în județul Buzău pot ajuta la dezvoltarea durabilă a județului. Orice inițiativă din județul Buzău, fie că este vorba de etnografie, folclor, mediu turism, în zona de cultură sau de zona religioasă, este binevenită și extraordinară pentru județul nostru”, spune Cristina Partal.
