ActualitateCultură

Tradiții la praznicul Sfinților Trei Ierarhi

De aproape o mie de ani, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, la 30 ianuarie, pe Sfinţii Trei Ierarhi, adică pe Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz (Teologul) şi pe Sfântul Ioan Gură de Aur.

În cinstea Sfinţilor Trei Ierarhi, acum trei veacuri, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei (1634-1653) a înălţat minunata biserică din Iaşi, care a uimit multă lume prin frumuseţea podoabelor ei.

Despre această sărbătoare a creștinilor, praznicul Sfinților Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur – Romulus Antonescu scrie în „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” (2016) că poporul numește această zi  ziua „Trisfetitele”, „Trisfetițele”, „Filipii de Iarnă” sau „Teclele”: „Se spune că <Trisfetițele>, adică cei trei ierarhi, ar fi dormit trei sute de ani și, deșteptându-se, au spus oamenilor ce au văzut, despre cei ce fac rău și cum astfel se pedepsesc singuri și i-a învățat să facă bine; <Trisfetițele> sunt cele trei sfinte care iau câte o mână, un picior celui pe care îl întâlnesc; unii oameni cred că sunt trei fetițe, care, când umbla Dumnezeu pe pământ, au dat odată apă lui Dumnezeu și apostolilor lui, iar altădată au spălat picioarele lui Iisus Hristos și de bunătatea lor au fost numite sfinte; când nu plouă, unii se roagă la ele să mijlocească lui Dumnezeu pentru a le aduce ploaie; unele femei cred că în această zi Maica Domnului a ieșit la biserică cu pruncul Iisus, uitând că nu a împlinit încă 40 de zile de la naștere, dar s-a întors și până la 2 februarie (Stretenia) a lucrat o maramă pe care a dăruit-o bisericii; se spune că în aceste zile se împerechează lupii, iar lupoaica fată în noaptea de Sfântul Gheorghe (23 aprilie); în această zi, soarele sare cât un cerb”, notează  regretatul Romulus Antonescu, cercetător în domeniul etnologiei, filolog, absolvent al Universităţii Bucureşti , fost director general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Ce ne învață Biserica despre cei trei sfinți

Biserica spune că această sărbătoare datează din timpul domniei împăratului bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118). S-a stabilit în data de 30 ianuarie, a Congresul Facultăţilor de Teologie din Atena din anul 1936, ca cinstire comună a celor trei mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, pentru a recunoaşte importanţa operei celor trei mari ierarhi pentru teologia ortodoxă .

S-a mai hotărât ca ei să devină patronii spirituali ai instituţiilor de învăţământ teologic din întreaga lume.

În afară de sărbătoarea din data de 30 ianuarie, pe parcursul lunii prime din anul civil îi avem sărbătoriţi separat, în data de 1 ianuarie pe Sfântul Vasile cel Mare, în data de 25 ianuarie pe Sfântul Grigorie Teologul şi în data de 27 ianuarie pe Sfântul Ioan Gură de Aur.

Biserica spune despre că Sfântul Vasile cel Mare este mâna care lucrează, Sfântul Grigorie Teologul este mintea care gândeşte, iar Sfântul Ioan Gură de Aur este gura care vorbeşte. Prin aceste trei caracterizări vedem că Biserica îi așează ca trei lucrări exemplare pentru viaţa Bisericii. Sfântul Vasile cel Mare este modelul de lucrare cu timp şi fără timp în toate domeniile vieţii bisericeşti, fiind omul care şi-a închinat scurta sa viaţă slujirii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sfântul Grigorie Teologul este modelul contemplării adevărurilor descoperite de Dumnezeu în Sfânta Scriptură şi al cugetării ortodoxe în viaţa Bisericii ,iar  Sfântul Ioan Gură de Aur este de Dumnezeu cuvântătorul, care pe bună dreptate este considerat modelul de urmat în vorbirea despre Dumnezeu în viaţa Bisericii.

 Ce spune credința populară despre semnele acestei sărbători

La sate se obişnuieşte ca în această zi de sărbătoare închinată celor trei sfinţi să se facă praznice de pomenire a morţilor, iar tinerele se roagă şi ţin post pentru a avea o căsnicie fericită. Tot tradiţia populară mai spune că acela care va lucra în această zi nu-i va merge bine „în ale casei” şi poate să orbească. De asemenea, se mai spune în popor că pe 30 ianuarie începe să încolţească grâul care nu a răsărit în toamnă.

În tradiţia populară mai există şi credinţa că de astăzi vremea dă spre primăvară. Dacă streşinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă.

Pentru oameni, cei trei ierarhi erau trei doctori vindecători de boli, astfel că în această zi trebuie să dăm o lumânare de pomană, pentru ca întreaga viaţă să fie luminată.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker