Sfântul Pantelimon este pomenit în Calendarul creștin-ortodox în data de 27 iulie. El este numit și „doctor fără de arginți”, pentru că n-a umblat după averi și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.
Ca și ceilalți Sfinți Doctori fără de arginți, Sfântul Panteleimon este zugrăvit ținând în mâna stângă o cutie de medicamente. Sfântul ține în mâna dreaptă o linguriță ce are coada lungă, cu ajutorul căreia administra medicamentele, care seamănă foarte mult cu lingurița pe care preotul o folosește pentru a împărtăși credincioșii cu Trupul și Sângele lui Hristos, fiind subliniată prin aceasta legătura dintre Sfânta Împărtășanie și vindecare.
La noi în țară, credincioșii se pot închina la sfintele sale moaște la Iași, la Catedrala Mitropoliei, la Catedrala episcopală din Galați, unde sunt și moaștele Sfântului Nectarie, la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța, dar și în București, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, la Biserica Sfântul Stelian Lucaci, la Biserica Sfântul Dumitru din spatele Muzeului de Istorie a României, la Mânăstirea Plumbuita, la Biserica Sfântului Antonie cel Mare, la Biserica Stavropoleos, la Biserica Sfântul Alexie și, nu în ultimul rând, la Biserica Sfântul Pantelimon.
„Capul Sfântului se află astăzi la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos, iar alte părţi din moaştele sale sfinte se găsesc la Mănăstirea athonită Grigoriu. Braţul drept al Sfântului Pantelimon a fost adus de la Athos, la 23 septembrie 1750, de către domnitorul Grigorie II Ghica şi aşezat spre închinare în Biserica spitalului Sfântul Pantelimon, ctitorită de el la marginea oraşului Bucureşti”, arată Diacon Iulian Dumitrașcu pe https://basilica.ro/calendar-ortodox-27-iulie. Mai depate acesta consemnează că în 1960, racla cu moaştele Sfântului Pantelimon ar fi fost strămutată la Biserica Sfântul Nicolae din oraşul Pantelimon, unde s-ar afla şi astăzi.
Tradiția populară specifică faptul că unul dintre obiceiurile rurale este ca de Sfântul Pantelimon să se mănânce porumb şi dovlecei, pentru ca oamenii să fie viguroşi în timpul iernii. Se zice în popor că în această zi, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna.
