Comunele din România sunt cele mai criticate atunci când e vorba de reformă administrativă sau reorganizare teritorială. În ultimii 30 de ani, multe comune au ajuns la o populație mai mare decât orașele din același județ, ceea ce ar trebui să le ajute să se dezvolte, arată o analiză PSNews.
În ultimii ani s-a cerut de mai multe ori desființarea unor unități administrativ-teritoriale (UAT) care au puțini locuitori. O astfel de măsură ar trebui să reducă cheltuielile statului, chiar dacă ar fi o măsură politică foarte complicată.
Solicitările pentru o reformă administrativă vin inclusiv din mediul de afaceri sau de la Banca Națională: „Avem 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative la 3.000 de comune, avem școli în mediul rural cu zece elevi, au o clădire, au un director”, spune Eugen Rădulescu, consilier BNR.
Premierul Marcel Ciolacu s-a arătat de acord cu o comasare a comunelor sub 1.500 de locuitori. Dar acesta va trebui, în primul rând, să-și convingă propriul partid să fie de acord, deoarece PSD ar pierde un număr important de primari și consilieri locali. Ca și PSD, ar avea de suferit și PNL, cele două mari partide care domină mediul rural. „Nu cred că putem să mergem cu desființarea de județe în acest moment. Nu este pregătită administrativ România pentru acest moment (…) dar cred că o măsură administrativă cu anumite comune care în acest moment au sub 1.000-1.500 de locuitori, cred că ar fi o măsură oportună și un început de reformă”, a precizat Ciolacu.
Câte comune mici avem
Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, în România erau 2.862 de comune, la 1 ianuarie 2022. Dintre acestea, 1.567 de comune aveau o populație sub 3.000 de locuitori.
Numărul de locuitori nu este definitoriu pentru comune în Codul Administrativ. Comunele nu sunt definite în funcție de câte persoane locuiesc în acea zonă. „Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală şi gospodărească a localităţilor rurale”, spune Codul Administrativ.
Câți bani s-ar putea economisi
Numărul de locuitori este important doar pentru consiliul local. Cu cât o comună are mai puțini locuitori, cu atât scade numărul de consilieri locali. Spre exemplu, comunele care au până în 1.500 de locuitori vor avea doar nouă consilieri locali, comunele cu până la 3.000 de locuitori vor avea 11 consilieri locali, se prevede în Codul Administrativ. Problema cu aceste costuri poate fi rezolvată foarte rapid de guvern, prin modificarea Codului Administrativ și reducerea numărului de consilieri. Spre exemplu, în România avem 1.567 de comune cu o populație până la 3.000. Ceea ce înseamnă că fiecare comună are în medie 10 consilieri locali, adică un total de peste 15.000 de consilieri locali. Indemnizația lor este 10 la sută din indemnizaţia lunară a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În medie, un consilier local are circa 1.000 de lei lunar. Adică statul român plătește 15 milioane de lei lunar pentru consilierii din comunele care au până la 3.000 de locuitori. Într-un an, vorbim de 180 de milioane de lei. Guvernul ar putea economisi zeci de milioane de lei dacă ar reduce numărul acestor consilieri locali.
Cea mai mare cheltuială cu comunele mici o reprezintă salariile primarilor și angajaților din primărie. Primarii din comune primesc între 8.400 de lei și 12.500 de lei. Dar și aceste cheltuieli ar putea fi limitate de Guvern. Indemnizația primarului și viceprimarului se calculează în funcție de un coeficient care ține cont de populația din comună, arată Codul Administrativ. Guvernul poate modifica coeficienții și să reducă salariile primarilor.
Șase orașe au sub 3.000 de locuitori
O reorganizare a comunelor ar trebui să continue cu o reformă a orașelor și municipiilor. În România există șase orașe cu populație între 1.501 și 3.000 de locuitori. Au pierdut atât de multă populație încât au devenit comune. Dacă se cere desființarea comunelor, atunci ar trebui făcut același lucru și în orașele Vașcău (din Bihor), Berești (Galați), Băile Tușnad (Harghita), Solca (Suceava), Băile Govora (Vâlcea) și Ocnele Mari (Vâlcea). Toate aceste șase orașe au sub 3.000 de locuitori, potrivit datelor de la ultimul recensământ.
De asemenea, în România mai avem 111 orașe cu o populație între 3.001 și 10.000 de locuitori. În timp ce avem peste 1.200 de comune cu o populație mai mare sau asemănătoare cu aceste orașe. Sunt comune care au populație mai mare decât orașele din același județ. Atacurile la adresa comunelor reprezintă o nedreptate în acest caz. Reforma administrativă ar trebui să includă și trecerea unor comune la statutul de oraș, iar unele orașe din prezent să coboare la statutul de comună.
În România există 53 de comune cu o populație între 10.000 și 50.000 de locuitori, iar patru dintre acestea au peste 20.000 de locuitori. Aceste patru comune ar trebui să fie deja orașe și să atragă mai mulți bani pentru dezvoltare.
În județul Buzău, oașele Pătârlagele și Pogoanele au 6.276, respectiv 6.384 locuitori, fiind depășite net de comunele Vadu Pașii (9.726 locuitori), Mărăcineni (9.626) și Vernești (9.008). De remarcat este și faptul că primele două au mai mulți locuitori decât cel mai mare oraș din județ (nu luăm aici în considerare municiipile Buzău și Rm. Sărat), Nehoiu, care are 9.464 locuitori.
