vineri, 16 aprilie 2021

Știați că la Buzău a existat un lagăr pentru evrei?

„Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste”, spune istoricul Adrian Cioroianu, iar vorbele sale sunt întărite mereu de noi informații care vin să surprindă inclusiv pe cei care se ocupă cu studiul arhivelor. O astfel de informație istorică, mai puțin cunoscută chiar și de buzoieni, este existența unui lagăr pentru evrei în municipiul nostru. Dezvăluirea a fost făcută de către reprezentanții Muzeului Județean în noul episod al rubricii „Știri din vremea războiului”. Potrivit datelor cercetătorilor buzoieni, în anul 1941, din ordinul Ministerului Afacerilor Interne s-a dispus înființarea lagărelor cu ostatici evrei în unele orașe reședințe din țară, printre care și Buzău.

Închiși în opt săli de clasă la Hasdeu, unde „vor fi împușcați imediat ce se va produce un act de rebeliune”

Unde a fost înființat acest lagăr?  În interiorul Liceului „B. P. Hasdeu”. Mai exact, în opt săli de clasă unde au fost „internați” evreii bănuiți de propagandă, clădirea fiind permanent plasată sub pază militară. „În data de 7 iulie 1941, Poliția orașului Buzău a primit ordinul generalului Ion Antonescu care dispunea luarea unor măsuri de o gravitate excepțională: ”, se precizează în rubrica „Știri din vremea războiului” a Muzeului Județean.

Liceul „B.P. Hasdeu”

 

Evreii din lagărul din Buzău erau trimiși la muncă

Printre cei care aveau să fie închiși în lagărul înființat în cadrul Liceului Hasdeu s-a aflat inclusiv rabinul Simion Bercovici și mai mulți evrei înstăriți care se ocupau cu comerțul în Buzău. Aceștia și familiile lor riscau să fie oricând împușcați dacă manifestau vreun semn de împotrivire. „Astfel, în Buzău au fost internați în lagărul înființat la Liceul toți evreii, bărbați activi din localitate. Bănuiți de propagandă comunistă, evreii buzoieni au fost închiși în opt săli de clasă. Liceul a stat în tot timpul funcționării lagărului sub pază militară. 361 de persoane de sex masculin cu vârste între 18 – 60 de ani au fost supuși unui regim aspru de supraveghere. Dintre aceștia au fost luați 15 ostatici care au fost internați în casa Sebastian Eskenazy din strada Voicescu, nr. 7. Printre ei se aflau rabinul Simion Bercovici, doi cantori, re prezentanți ai comunității și cei mai bogați comercianți evrei din oraș. Asupra lor plana pedeapsa prin împuș care în cazul în care cel puțin un evreu închis ori vreun membru din familiile celor închiși manifesta vreun semn de ostilitate. Situația era de o gravitate excepțională. În luna august 1941, din cei 374 de evrei internați, 250 se aflau la lucru în detașamente de muncă obligatorie pentru îndiguirea râului Buzău în localitatea Făurei (județul Brăila), iar 124 erau închiși și lucrau în lagăr pentru necesitățile spitalului din Buzău”, mai precizează reprezentanții Muzeului Județean Buzău. Lagărul pentru evrei de la Hasdeu a fost desființat în data de 30 martie 1942.

Peste 40% dintre evreii din Buzău erau comercianți

Tot în cadrul noului episod al rubricii „Știri din vremea războiului” aflăm mai multe date despre numărul și preocupările evreilor buzoieni din acea perioadă. În perioada celui de-al Doilea Răboi Mondial, comunitatea evreiască s-a confruntat cu teroarea legionară (septembrie 1940 – ianuarie 1941), procesul de românizare, teroarea regimului antonescian impus după intrarea României în războiul antisovietic, propaganda axată pe tema iudeo-comunismului, psihoza antievreiască, regimul de ostatici, purtarea stelei galbene, deportările în Transnistria, munca obligatorie ș.a. Conform recensământului din 1930, erau înregistrați la Buzău 1.615 evrei, aceștia reprezentând 4,4% din populația orașului și 0,5 % din cea a județului, fiind a doua etnie minoritară după țigani. Din punct de vedere confesional, mozaicii ocupau poziția secundă după majoritarii ortodocși. După instaurarea Statului Național-Legionar, numărul evreilor buzoieni ajunge la 1.100 (mulți alegând să plece în alte localități), scăzând apoi progresiv din cauze naturale. Din punct de vedere profesional, în 1941, 41,7% erau comercianți, 21% funcționari, 8% în domeniul confecțiilor și 29,3% mici meseriași. Aproape 98% dintre bărbații evrei și aproximativ 93% dintre evreicele buzoience aveau cel puțin studii primare. La 1941, Comunitatea evreiască buzoiană avea 2 rabini, 3 ingineri, 3 dentiști, 2 farmaciști, 2 institutori, 4 avocați, 8 medici și 9 contabili.

loading...