„Smart Village” a promovat la Buzău un proiect european pentru limitatoare de viteze pe drumuri județene

Consiliul Județean a găzduit, timp de două zile, Forumul Regional „Smart Village”, un atelier de lucru propus administrațiilor din provincie despre cum să se acceseze mai ușor fonduri europene, domeniile vizate fiind energia verde, digitalizarea și proiectele de dezvoltare rurală.
Un astfel de eveniment a fost găzduit în premieră de județul Buzău și s-a urmărit formarea de viziuni coerente pentru atragerea de fonduri europene, precum și schimburi de informații în ce privește dezvoltarea comunităților locale. În sala „D. Filipescu” de la Consiliul Județean au fost prezenți și reprezentanții ai unor administrații locale din județele vecine, Ialomița și Vrancea.
O atenție specială a fost acordată prezentării unui proiect din oferta programelor europene care se referă la folosirea de limitatoare de viteză, un accesoriu tehnic ce ar putea fi folosit pe drumurile publice de categorie județeană. De asemenea, nu au lipsit informațiile despre cum ar putea fi accesate mai ușor fonduri europene, trimiterea fiind cu predilecție către Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un program european la dispoziția autorităților române inițiat la sfârșitul perioadei pandemice.
Șefii de administrații locale care au participat la evenimentul organizat de Asociația Smart Village și-au prezentat propriile investiții aflate fie în implementare, fie în pregătire în comunitățile pe care le reprezintă, județul Buzău fiind, de altfel, în partea superioară a unui clasament la nivel național în ce privește atragerea de fonduri europene, în general, indiferent de zona de adresabilitate: dezvoltare rurală sau implementarea de investiții prietenoase cu mediul.
„Problema pe care o avem este legată de finanțarea acestor proiecte. Ne dorim cu toții să implementăm astfel de proiecte, dar ne lovim atât de blocajul financiar, cât și de lipsa resursei umane specializată pe derularea unor astfel de investiții, de la întocmirea documentațiilor, până la implementarea efectivă. În contextul politicilor administrative impuse de la Centru, cu restructurări de personal, administrațiile locale sunt în imposibilitatea de a suplimenta numărul de angajați, chiar dacă este nevoie de astfel de specialiști!”, a spus Iulian Manea, primarul comunei Săpoca, președintele Filialei Județene Buzău a Asociației Comunelor din România (AcoR). La rândul său, primarul comunei Breaza, Adrian Drugă, a prezentat un exemplu de investiție cu fonduri europene în zona digitalizării, prin care rețeaua de iluminat public a fost modernizată prin adaptarea unui sistem de telegestiune, cu ajutorul căruia poate fi eficientizat consumul de energie.
Organizatorii evenimentului Smart Village au înțeles că primarii în teritoriu, inclusiv cei din județul Buzău, au identificat soluțiile fezabile pentru finanțarea unora dintre investițiile pentru care să fie adoptate resursele regenerabile în locul combustibilului fosil, ba mai mult nu au rămas în urmă, dat fiind că în acest moment, în județul Buzău au fost implementate ori sunt în derulare 310 proiecte de investiții prietenoase cu mediul. Primarii din mediul rural spun că nu dispun de resurse financiare pentru a susține investiții de genul celor arătate mai sus, soluția fiind în identificarea unor politici guvernamentale care să scurteze perioada de recesiune.
Un răspuns în acest sens a venit chiar din partea unui reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Dragoș Buhociu, director general la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care a interacționat online cu participanții la forum. „Noi am fi vrut să facem de-a lungul implementării un mecanism prin care să vă sprijinim mai mult în implementare. PNRR a avut o problemă
de la început, el nu a avut nici un leu pentru cheltuieli proprii. Comisia Europeană a spus așa: o să primiți niște bani gratis, dar trebuie să faceți, statul, efortul de a suporta cheltuielile de asistență tehnică, adică de a pregăti structurile care să implementeze PNRR. Ministerul Dezvoltării nu a avut alocate astfel de fonduri pentru PNRR. Pe viitor, prin această critică pe care am adus-o sper să determinăm Comisia Europeană să aprobe, dacă va mai avea la ce să aprobe(!) un mecanism prin care proiectele din oferta europeană să includă și fonduri pentru aceste etape de consultanță”.



